Tribunalului Timiș a reprogramat, marți, pentru 25 noiembrie, pronunțarea definitivă a judecății în care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a contestat ordinul prefectului care a declarat încetarea mandatului său – cel puțin așa a putut fi interpretat inițial, marți la 15:10, în minuta publicată pe portalul instanțelor de judecată.
La 15:15, minuta fusese deja modificată: se menționa exclusiv
„amînare inițială a pronunțării”
Citește șiNicușor Dan: Am respins guvernul PNL-USR, PSD mă cerea să vorbesc
, fără a indica data exactă la care instanța ar trebui să se pronunțe.
Ordinul prefectului de decădere din funcție a fost emis pe 2 octombrie, după ce modificările aduse la legea integrității – în principal cunoscut sub denumirea de „amendament Fritz” – au trecut prin filtrul Curții Constituționale și au fost promulgate ca lege.
Pe 19 octombrie, Dominic Fritz a contestat ordinul, solicitând instanței să-l anuleze și să se aplice integral noua lege a integrității, nu doar fragmentul „amendamentului Fritz”. Primarul Timișoarei a cerut, de asemenea, ca instanța să aplice un alt amendament introdus în aceeași lege, care dezincriminează fapta sa.
În același timp, Fritz solicită ca, în cazul în care instanța nu stabilește un verdict ferm, să formuleze o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a UE, deoarece cazul său se referă la aplicarea Dreptului Uniunii.
G4 Media a examinat mărturiile puse la dispoziție în cadrul acestui dosar, atât din partea lui Dominic Fritz, cât și din partea prefectului de atunci al județului Timiș, Paul Finta. Textul ce urmează se sprijină în principal pe argumentele depuse de cele două părți.
În primul rând, rezumatul faptelor
Pe 2 noiembrie 2020, în a doua zi din primul său mandat, Dominic Fritz a avizat un Plan Urbanistic care mai fusese avizat de primarul precedent și la care lucrase un arhitect care îl împrumutase pe Fritz cu bani pentru campania electorală.
ANI a identificat conflictul de interese în iulie 2024, iar pe 18 iunie anul acesta Înalta Curte a ratificat definitiv verdictul.
Prin urmare, Dominic Fritz a suferit cele două pedepse prevăzute de lege pentru situația sa: o reducere salarială de 10% pe șase luni, stabilită de prefect la 4 august 2026, și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 3 ani după ce își termină actualul mandat, adică începând din 2028.
În această vară, Parlamentul a introdus modificări în legea integrității, în contextul în care a fost aprobat numit „amendament Fritz”: persoanelor identificate în conflict de interese, pentru care interdicția de 3 ani nu a expirat le încetează mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
CCR a respins, cu majoritate, obiecția că legea ar retroactivează, fapt interzis de Constituție, după ce aceasta a fost contestată la instituție. Curtea a precizat că sancțiunile prevăzute de legea integrității se împart în două părți: una penalizează autorul faptei prin reducerea indemnizației, iar cealaltă asigură protecția funcției publice prin interdicția de 3 ani.
În cazul lui Fritz, prima componentă era deja în vigoță, în timp ce a doua componentă urma să fie activată abia începând cu 2028, deci se afla în curs de aplicare. Iar Parlamentul, în opinia CCR, are dreptul să
„tragă
CCR a hotărât că legea nouă poate fi aplicată lui Fritz, deși documentul legal generat din acțiunea sa – conflictul de interese – nu se încheia complet în momentul în care a intrat în vigoare legea nouă. Această decizie nu conferă efect retroactiv, ci se referă la viitorul raportului juridic care încă se află în desfășurare.
Două sancțiuni în loc de una
În rezumat: fără „Amendamentul Fritz”, situația lui Dominic Fritz ar fi fost așa:
El a încheiat mandatul de primar în curs, iar începând cu 2028 ar fi intrat într-o perioadă de 3 ani de interdicție de a ocupa funcții publice.
Odată cu adoptarea „Amendamentul Fritz”, starea lui Dominic Fritz s-a schimbat în următoarea formă:
Legea nouă i-a conferit două sancțiuni, în loc de singura sancțiune care ar fi fost aplicată sub legea veche.
Prin urmare, noua lege încă poartă un puternic caracter retroactiv: sancțiunea de întrerupere a mandatului curent a fost legiferată după ce fapta a fost comisă și a fost parțial pedepsită conform legii vechi (prin reducerea indemnizației primarului).
În consecință, deoarece CCR a stabilit că legea nouă acoperă atât faptele viitoare, cât și cele din trecut, atâta timp cât consecințele legale ale acestora nu au fost finalizate, Dominic Fritz este supus reglementărilor recente.
Întrebarea care avocații lui Dominic Fritz o pun instanței Tribunalului Timiș este următoarea: i se aplică legea cea nouă în întregul ei sau doar doar un fragment din ea?
În cadrul legii recente, în afară de amendamentul Fritz, există încă un alt amendament, pe care îl numim amendamentul A, care stipulează:
„Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ”
Acest fapt reprezintă exact motivul pentru care Dominic Fritz a fost judecat: a participat la adoptarea unui act cu caracter normativ.
Prin clarificarea realizată de Înalta Curte, se stabilește că un Plan Urbanistic este un act normativ, aplicabil unui număr nelimitat de subiecți, și nu un act individual, destinat unui număr determinat de subiecți. Din această perspectivă, fapta lui Dominic Fritz a fost dezincriminată în conformitate cu noua lege.
Din două, una
În aceeași lege există două dispoziții aparent opuse:
„amendamentul Fritz”
intensifică regimul sancționator al unei fapte, iar amendamentul A
Avocații lui Dominic Fritz au adus în fața Tribunalului din Timiș două propuneri de abordare.
Una ar fi să aplice integral legea cea nouă, adică să valorifice și amendamentul A, care dezincriminează fapta lui Fritz, caz în care ordinul prefectului ar trebui anulat, pentru că a devenit lipsit de obiect.
Curtea de Justiție a UE ar putea fi sesizată printr-o întrebare preliminară, dacă se dorește să se aplice exclusiv amendamentul Fritz, pentru a stabili modul corect de interpretare a dreptului comunitar în această situație. Avocații susțin că se tratează de o problemă de aplicare a normelor europene, întrucât legile privind integritatea constituie condiție esențială pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar schimbarea acestor reglementări a constituat un punct de referință în PNRR, care este reglementat de dreptul european.
Dominic Fritz, cetățean german la momentul comiterii faptei incriminate și în perioadele în care a obținut cele două mandate de primar, beneficiază de protecție conform dreptului european împotriva unei legi naționale neconforme.
În cazul în care lui Dominic Fritz – observă avocații – i s-ar aplica doar sancțiunea, dar nu și clauza care îl exonerează de vină, „am fi singurul stat în care s-ar aplica retroactiv principiul legii civile mai nefavorabile”.
Apărarea prefectului
Pe de altă parte, Paul Finta, prefectul județului Timiș, a solicitat instanței să respingă cererile lui Dominic Fritz, susținând că funcția prefectului s-a limitat la aplicarea unei norme legale. Conform lui Paul Finta, ordinul prefectului are un rol pur constatator, derivat din cerințele legii, și nu reprezintă un „declarativ de drepturi”; atribuirea prefectului se reduce la verificarea îndeplinirii condițiilor formale.
Deosebit de interesant, documentul de contestare trimis de prefect către dosar nu menționează niciun aspect al amendamentul A, care ar elibera pe Dominic Fritz de responsabilitate, și nici impactul posibil pe care îl ar avea asupra procesului.
Potrivit Codului administrativ, ordinul prin care prefectul constată încetarea de drept a mandatului se atacă la tribunal, iar sentința se dă în termen de 30 de zile și este definitivă.
În marți, Tribunalul Timiș a rămas în faza de pronunțare, însă data exactă nu a fost stabilită încă. Inițial s-a menționat că pronunțarea ar avea loc pe 25 noiembrie, dar această informație a fost ștearsă rapid de pe portalul instanțelor de judecată. Termenul limită pentru emiterea sentinței este 18 noiembrie, adică 30 de zile de la inițierea acțiunii împotriva lui Dominic Fritz.
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0