PNRR se încheie cu un bilanț rușinos. Conform datelor oficiale, la finalizarea programului, doar un sfert din aproximativ 25 de mii de proiecte finanțate a fost finalizat. Restul se află în diverse faze de implementare, sunt suspendate sau anulate. Pentru a nu pierde și mai mulți bani, cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea termenului limită, guvernanții au încropit o soluție de avarie. Au modificat din mers o lege, astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu erau finalizate. Astfel, pe hârtie proiectele par completate aproape 100%, în timp ce pe teren muncitorii sunt departe de a termina lucrările.
Conform informaţiilor oficiale publicate pe portalul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la 1 septembrie, imediat după încheierea PNRR, din totalul de 24.847 de iniţiative doar 6.084 erau marcate ca finalizate, ceea ce corespunde la 24,49 %. Restul de 18.670 erau într-un stadiu diferit de implementare, fiind suspendate sau anulate. Majoritatea acestor proiecte mici se concentrau pe construirea de locuinţe pentru tineri și pe reabilitarea energetică a instituţiilor publice, inclusiv școli și grădiniţe. În câteva luni de la încheierea PNRR, guvernele au constatat că nu există posibilitatea ca majoritatea să fie finalizate, iar fondurile ar fi pierdute. Prin urmare, au creat un artificiu.
„Am adus o abordare extrem de creativă în favoarea României.”
Citește șiTrump ia în calcul să o concedieze pe Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia: Nu suntem mulțumiți
„Negocierea pe care am avut-o și care a fost ușor inedită, pentru că am venit cu o abordare extrem de creativă în interesul României, a fost ca în loc să merg pe ideea că trebuie să finalizez complet investiția lucru care părea destul de evident, pentru că s-a întâmplat târziu că nu mai putem termina, este să putem deconta tot ce plătim până la data de 31, plăți certificate, da, până la data de 31 august?!”, declară Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiile și Proiectelor Europene.
În iulie, legea a fost modificată de urgență pentru a permite recepția lucrărilor chiar și în lipsa finalizării complete, sub condiții stricte. Practic, doar lucrările esențiale pot fi recepționate dacă acestea sunt finalizate la cel puțin 95 % și, după 31 august, rămân doar activitățile auxiliare, cum ar fi retușuri minore sau racordări la utilități. În doar câteva săptămâni, primăriile și alți beneficiari au efectuat recepții pe bandă rulantă.
În județul Buzău, orașul Pogoanele se înscrie printre cele opt proiecte finanțate prin PNRR, inclusiv construirea de locuințe pentru tineri. Conform datelor oficiale de pe portalul ministerului, la 1 septembrie, progresul fizic al lucrărilor a ajuns la doar 65%.
Adrian Cotruță, secretar general primăria Pogoanele: Nu. Nu are cum, pentru că noi am făcut recepția săptămâna trecută în termen. Recepția defalcată care ne permitea legea 141 să o facem, din ce motiv, nu am avut branșamentul electric. În rest, construcția și toate celelate sunt finalizate.Reporter: Am înțeles. Și practic în momentul ăsta ce mai este de făcut?Adrian Cotruță: Branșamentele electrice.
Situația nu este așa cum pare. Împreună cu viceprimar, vizităm șantierul. Unii angajați instalează căzile, alții se ocupă de scările exterioare, iar alții încă montează gresia într-una dintre clădiri, fapt
„D-asta vă întreb domnule vice, cum Dumnezeu s-a făcut recepția dacă astea nu sunt gata. Asta eră întrebarea mea”
Jurnalistul Toma Petcu îl interoghează pe viceprimarul din Pogoanele.
Reporter: A fost realizată recepția pentru aceasta? Muncitor: Nu știu cum să vă răspund. Reporter: Înseamnă că acestea nu mai constituie detalii minore, ci…
„Este doar o eroare”
Următoarea oprire este în orașul Lehliu Gară, județul Călărași. Aici primăria a accesat fonduri pentru proiecte de reabilitare termică a mai multor clădiri publice printre care sediul primăriei, un liceu, o școală gimnazială, spitalul și casa de cultură. Curios este că pe siteul ministerului toate aceste lucrări figurează cu grad de execuție fizică între 32 și 43 la sută. „Este doar o eroare”, susține administratorul public al orașului. Potrivit acestuia, toate lucrările au fost deja recepționate și se mai execută doar mici retușuri.
Reporter: Asta rămâne așa sau îl dați jos?Muncitor: Ce anume?Reporter: Sau se îmbracă în ceva?Muncitor: Tot ce e aici se face structură.Reporter: A, se face structură.Muncitor: Da.
Liceul Alexandru Odobescu continuă să efectueze tencuirea unei fațade și să demonteze o structură de beton localizată la intrare. Chiar dacă lucrarea a fost recepționată, în dosare se indică că este finalizată în proporție de 97,05%. Administratorul orașului încearcă să ne convingă că poate nu am observat sau nu am înțeles pe deplin ce operațiuni rămân în desfășurare.
„Este posibil ca dumneavoastră când ați trecut pe acolo să nu fi făcut ei curat în jur”
Liviu Juncu, administratorul public al orașului Lehliu Gară: Este posibil ca dumneavoastră când ați trecut pe acolo să nu fi făcut ei curat în jur.Reporter: Nu, nu, nu, ei tencuiesc fațada, deci este încă o lucrare…Liviu Juncu: Fațada, dacă au conform…, conform notei tehnice de încadrare, păi nu, eu am poze ale fațadelor finalizate, practic acum fac retușuri, că au mai stropit pe undeva când au dat…
Angajatul primăriei a afirmat că, în momentul efectuării recepțiilor, la toate proiectele, s-a respectat noua lege și toate lucrările auxiliare rămase se încadrează în cinci la sută.
Liviu Juncu, administratorul public al orașului Lehliu Gară: Ei ne-au creat pe ultima sută să dai din coate, de fapt pe ultima cursă se dă, totdeauna câștigătorii cursei cel mai tare dau pe ultima sută. Asta a fost o soluție bună, serioasă, românească și ne-a pus să ne dăm cap în cap, nicio problemă.Reporter: Asta cu românească mi-e frică mie, soluția românească.
Am avut o oportunitate excepțională pe care nu am reușit să o valorificăm în modul corect.
Romania dispunea de cinci ani pentru a realiza miile de proiecte finanțate prin PNRR. Această oportunitate unică de dezvoltare a statului nu a fost valorificată în modul în care ar fi trebuit.
„Lucrurile nu sunt gândite cu marjă de siguranță, suntem prea obișnuiți ca popor să facem lucrurile pe ultima sută de metri. Suntem în continuare prinși într-o paradigmă în care suntem apropae obsedați de hârtii și prea puțin preocupați de scopul final al proiectului.”
spune Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Birocrația excesivă, delăsarea șefilor și funcționarilor de prin instiutuțiile statului, licitațiile anulate ori contestațiile repetate, slaba implicare a constructorilor, sunt doar câteva dintre cauzele care ne-au adus în acest moment rușinos în care doar încropim și încercăm să salvăm ce se mai poate salva.
COMENTARII / 0