Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiPutin îl întâmpină acasă pe Schroeder în ziua lui, în stil de onoare
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.top = ‘-1px’;
În exemplul de cod, proprietatea ad.style.height este setată la ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3890123″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/expert-in-energie-reducerea-voluntara-a-consumului-nu-poate-acoperi-un-deficit-de-pana-la-2-500-mw-este-privatizarea-pagubelor-3890123″,”fullCatPath”:”/stiri/economie/energie”}
Reducerea voluntară a utilizării energiei electrice ar putea oferi, în cea mai bună scenă, maxim 100-200 MW, ceea ce este insuficient pentru a compensa un eventual deficit de până la 2.500 MW
„După 25 ani de iresponsabilitate energetică, Guvernul cere responsabilitate voluntară de la alţii. România a declarat stare de alertă energetică. Sună grav. Sună a mobilizare. Sună a stat care ştie ce are de făcut. În realitate, pentru reducerea consumului în orele de vârf, statul vine deocamdată cu un apel: „Fiţi responsabili şi opriţi-vă voluntar!”. Adică Guvernul cere companiilor să îşi întrerupă producţia, să nu îşi realizeze marfa, să nu îşi încaseze profitul, să îşi plătească în continuare salariaţii şi să suporte penalităţile pentru comenzile nelivrate. Asta în condiţiile în care în România se plăteşte energie electrică foarte scumpă (a doua cea mai scumpă energie electrică din PZU în primele 6 luni ale anului 2026). Toate acestea pentru un eventual mulţumesc”, afirmă Dumitru Chisăliță, specialist în energie, potrivit Agerpres.
Conform declarației sale, consumatorii nu pot primi compensații în situația unei stări de alertă în care reducerea consumului de energie electrică se realizează voluntar. Voluntariatul nu poate acoperi un deficit de 1.700 – 2.500 MW, a precizat Chisăliţă.
„România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară. Dacă s-ar opri şi a doua unitate de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăşi 2.500 MW, potrivit declaraţiilor premierului. Dacă creşte consumul pe fondul caniculei mai sunt necesari 700 MWh. În acelaşi timp, seceta afectează şi statele vecine, deci nimeni nu poate garanta că energia necesară va exista la frontieră exact în orele critice”, susţine preşedintele AEI.
Guvernul se bazează pe scăderea voluntară a consumului realizată de instituții, cetățeni și companii, însă acest tip de voluntariat energetic are o limită evidentă – costul economic, subliniază el.
„O fabrică nu este un bec pe care îl stingi la ora 20:00 şi îl aprinzi la ora 23:00. În industrie există cicluri tehnologice, temperaturi care trebuie menţinute, materii prime aflate în proces, instalaţii care nu pot fi oprite instantaneu şi contracte cu termene ferme de livrare. Cine plăteşte marfa neprodusă? Cine plăteşte rebuturile? Cine acoperă salariile, repornirea instalaţiilor şi penalităţile comerciale? Răspunsul actual este simplu – compania care acceptă să ajute sistemul”, întreabă specialistul.
Chisăliță spune că reducerea voluntară nu poate soluționa problema.
Chisăliţă estimează că
„Guvernul va cere astăzi industriei să se sacrifice gratis”.
„Într-un sistem energetic bine organizat, reducerea consumului nu se face prin rugăminţi televizate. Se contractează din timp. Compania primeşte bani pentru capacitatea pe care se obligă să o reducă şi o plată separată pentru energia efectiv neconsumată. În schimb, îşi asumă contractual obligaţia de a răspunde atunci când sistemul are nevoie. România încearcă să obţină acum acelaşi serviciu fără să îl plătească. Este ca şi cum statul ar cere unei centrale să producă energie gratuit, din patriotism. Sau unei firme de transport să livreze combustibil fără să factureze. Când însă este vorba despre consumatori, autorităţile par să creadă că pierderea economică poate fi acoperită din responsabilitate. Responsabilitatea nu plăteşte salariile şi penalităţile”
Președintele AEI a explicat.
Dumitru Chisăliţă a precizat că reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea atinge între 100 și 200 MW în zilele ce urmează, iar media ar fi în jurul valorii de 150 MW.
Conform declarației sale, cele mai semnificative surse de economisire ar fi din sectorul industrial (30-80 MW), instituțiile publice și spațiile comerciale și de birouri (20-40 MW fiecare), utilizatorii casnici (20-50 MW), precum și prin diminuarea iluminatului ornamental și publicitar și a altor tipuri de consum (10-20 MW).
„Chiar şi acceptând unele suprapuneri şi variaţii, vorbim despre numai 5-10% dintr-un posibil deficit de seară de 1.500-2.500 MW. Ajută? Da. Rezolvă problema? Categoric nu. Primii 150-300 MW pot fi obţinuţi prin reducerea climatizării, iluminatului ornamental, încărcării vehiculelor electrice, pompelor programabile şi unor activităţi comerciale. Pentru următorii 500 MW trebuie intrat în industrie. Iar acolo factura poate depăşi un milion de euro pentru fiecare oră de reducere, la care se adaugă riscurile tehnologice şi comerciale. Nu poţi opri industria în ordinea numerelor de telefon”, a adăugat specialistul.
„Privatizarea pagubelor”
Potrivit preşedintelui AEI, ordinea reducerii consumului ar fi trebuit stabilită şi contractată înainte de apariţia crizei, începând cu consumurile complet amânabile, urmate de procesele industriale discontinue, liniile de producţie care pot încheia controlat ciclul în curs, procesele electrointensive şi continue, iar consumatorii casnici ar fi trebuit afectaţi doar în ultimă instanţă, prin întreruperi rotative.
El subliniază că spitalele, sistemele de alimentare cu apă, telecomunicaţiile, metroul, aeroporturile, structurile de ordine publică şi instalaţiile energetice critice trebuie protejate aproape integral.
„România pregătea încă din 2025 un mecanism ANRE de servicii de flexibilitate prin care consumatorii sau agregatorii să fie plătiţi pentru reducerea temporară a consumului. (…) Primii 200 MW pot fi obţinuţi relativ repede, următorii 300 MW pot fi obţinuţi cu eforturi şi cu costuri acceptabile, fără oprirea instalaţiilor tehnologice critice. Pentru următorii 500 MW trebuie intrat însă în industrie, iar costul economic poate creşte la peste un milion de euro pentru fiecare oră de reducere”, a mai scris preşedintele AEI.
Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, starea de alertă energetică ar trebui să includă contractarea rapidă a serviciilor de flexibilitate, plăți pentru disponibilitatea de a reduce consumul și compensații pentru energia neconsumată efectiv.
În același timp, ar trebui să cuprindă notificarea etapizată și directă adresată principalilor consumatori, asigurarea protecției contractuale împotriva sancțiunilor pentru neîndeplinirea livrării, divulgarea capacității agregate ce poate fi diminuată în fiecare fază și definirea unor criterii precise pentru transiția de la măsuri
„În lipsa acestora, statul spune industriei: „Opreşte-te tu, ca să nu se vadă că noi nu ne-am pregătit”. România nu a ajuns aici pentru că populaţia porneşte maşina de spălat la ora 20:00 şi nici pentru că o fabrică refuză să-şi sacrifice producţia gratuit. A ajuns aici după ani în care s-au închis capacităţi securitare, s-au construit capacităţi nesecuritare fără stocare, s-a ignorat flexibilitatea consumului şi s-a sperat că importul va exista întotdeauna. Acum, când importul devine scump şi nesigur, Guvernul descoperă solidaritatea. Dar solidaritatea cerută numai unora, în timp ce pierderile rămân exclusiv la ei, nu mai este solidaritate. Este naţionalizarea responsabilităţii şi privatizarea pagubelor”, a completat Dumitru Chisăliţă.
În România, autoritățile au activat starea de alertă la nivel național pentru luna august, ca reacție la diminuarea producției de energie electrică, provocată de seceta și de debitul redus al râurilor și al fluviului Dunărea.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0