România se află pe pragul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri europene, din cauza crizei politice care a împiedicat adoptarea legislației solicitate de Bruxelles pentru reformarea salarizării în sectorul public și pentru companiile de stat care înregistrează pierderi, a raportat luni 31 august, ziarul britanic de prestigiu Financial Times.
„Comisia Europeană a stabilit data de 31 august ca termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de fondurile europene pentru redresare în urma pandemiei de Covid-19, bani care sunt disponibili doar până la sfârșitul acestui an. Însă social-democrații români s-au opus proiectelor de lege și s-au retras din coaliția de guvernare în luna mai, iar partidele nu au reușit de atunci să ajungă la un acord privind un nou prim-ministru”, a notat Financial Times.
Ziarul l-a citat pe Siegfried Mureșan, candidatul PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier în viitorul Guvern, care a numit blocajul un „test al adevărului politic”. „Reforma legii salarizării din sectorul public ar corecta inegalitățile, ar limita privilegiile acordate pe criterii politice și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru Financial Times. Europarlamentarul PNL a spus că această situație a consolidat poziția liberalilor de a nu mai face coaliție cu PSD, după ce social-democrații l-au demis pe premierul liberal Ilie Bolojan în luna mai cu sprijinul AUR.
Citește șiÎmbunătățirea condițiilor de muncă, abordată la întâlnirea dintre ministrul Justiției și reprezentanții Sindicatului Salariaților Institutului Național de Expertize Criminalistice
„PSD a afirmat că reformele sunt mult prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai bun cu Comisia Europeană. Însă reformele au vizat și rețelele de clientelism care au susținut multă vreme influența PSD în administrația publică și în companiile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile reprezintă încă o monedă de schimb politică, la 37 de ani de la căderea comunismului”, susține celebra publicație britanică.
Financial Times a subliniat lipsa eficienței companiilor de stat din România, care suportă datorii de miliarde de euro. Cel mai important dintre acestea este CFR
FT, unul dintre cele mai influente ziare economice și financiare la nivel global, a menționat că agențiile de rating urmăresc cu atenție evoluția din România, întrucât ratingul datoriei suverane se află cu doar un grad deasupra categoriei „junk”.
Europarlamentarul liberal Daniel Buda a menționat și el articolul, adăugând:
„Financial Times scrie negru pe alb: reformele blocate de PSD nu vizau doar salariile, ci rețelele de clientelism care au susținut multă vreme influența partidului în administrația publică și în companiile de stat, acolo unde posturile, numirile în consilii de administrație și subvențiile rămân monedă politică de schimb. Nu e o interpretare a noastră – e constatarea unui ziar economic de referință. Nu este o interpretare a noastră. Este constatarea unuia dintre cele mai importante ziare economice din lume”.
Într-un mesaj de reamintire, se subliniază faptul că România a atins termenul de finalizare a reformelor și investițiilor prevăzute în cadrul PNRR, un plan depus de țară în fața Comisiei Europene în mai 2021 și ratificat de Consiliul UE în octombrie 2021. Premierul care a demisionat, Bolojan, a declarat:
„Guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate”
și a adăugat:
„vom face o dare de seamă” în curând.
România se află într-o criză politică încă de 20 aprilie, când PSD a renunțat la susținerea oficială a premierului PNL Ilie Bolojan; pe 23 aprilie, miniștrii din partidul condus de Sorin Grindeanu au depus demisia. În data de 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost aprobată de Parlament, iar Guvernul Bolojan a fost înlăturat după 11 luni de la învestire.
Operatorul feroviar de stat CFR a anunțat în iulie că se așteaptă să înregistreze pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro în acest an, iar datoria sa se ridică la peste 430 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025.
CFR se confruntă cu dificultăți în întreținerea și modernizarea rețelei și trenurilor, iar unele servicii circulă acum mai încet decât în secolul trecut.
Vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu a declarat în aprilie că
„menținerea status quo-ului în aceste companii, fără nicio reformă, a creat găuri negre pentru economia României”.
Salariile din sectorul public consumă aproximativ 30 de miliarde de euro pe an, iar deficitul bugetar a atins aproape 8% din PIB anul trecut.
Agenția de rating Fitch a menținut România la cel mai scăzut rating de investiții, iar Małgorzata Krzywicka, director asociat al Fitch pentru Europa de Est, a spus că
„leadershipul politic va rămâne probabil slab pe termen scurt”.
Kamil Całus, analist la centrul de studii OSW din Varșovia, a subliniat că
„criza politică actuală se desfășoară pe fondul unei acumulări de crize care se suprapun”.
menționând tensiunile economice, amenințarea securității din cauza războiului din Ucraina și creșterea prețurilor la energie legată de conflictul din Iran.
În sondajele de opinie, partidul de extremă dreaptă AUR înregistrează între 35-40% din voturi și este considerat cel mai probabil câștigător al unui nou scrutin.
Hunor Kelemen, președintele UDMR, a spus:
„Deocamdată va fi un guvern de minoritate, mai bine vă obișnuiți cu asta”.
COMENTARII / 0