Cheltuielile partidelor politice, subvențiile de stat și tacticile de campanie agresivă pe platformele online majore reprezintă subiecte delicate în spațiul public.
În cadrul emisiunii Interviurile Digi24.ro, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a recunoscut că România și alte țări europene încă nu au stabilit un sistem eficace de monitorizare a finanțărilor ilegale și a dezinformării în mediul online.
„Nu s-a găsit formula cea mai bună”
Șeful AEP recunoaște că, în prezent, atât instituțiile europene, cât și statele membre se află într-o perioadă de căutare a unor soluții juridice și tehnice adecvate pentru a controla propaganda politică și publicitatea electorală pe internet.
Încă nu s-a reușit găsirea unei formule optime pentru reglementarea acestor aspecte.
În acest context, el afirmă:
Citește șiParlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă. Ce măsuri sunt propuse pentru pacienți și persoanele vulnerabile
„Nu s-a găsit formula cea mai bună”
pentru abordarea acestor provocări.
Potrivit declarațiilor lui Adrian Țuțuianu, sistemul actual de prevenire a finanțărilor ilegale și de combatere a manipulării prin platformele online nu este suficient de dezvoltat.
„Trebuie spus că nici statul român, nici alte state care s-au confruntat cu probleme de același tip nu au pus la punct un sistem foarte bine dezvoltat, care să poată preveni finanțările ilegale, manipularea prin platformele online foarte mari sau care să poată stopa conținutul fals.”
Acesta a mai afirmat că reglementările europene actuale sunt insuficiente pentru a gestiona problemele complexe legate de finanțările ilegale și manipularea online.
„Nici măcar la nivel european nu există, la momentul ăsta, suficientă reglementare, proceduri și expertiză practică în gestiunea unor probleme atât de complexe”
, a adăugat Adrian Țuțuianu.
Regulile pentru publicitatea politică online sunt examinate aproape în fiecare săptămână de reprezentanții Comisiei Europene, în cadrul unor discuții menite să asigure respectarea Regulamentului european 900/2024, care vizează transparența și modul în care se desfășoară publicitatea politică.
Președintele AEP a declarat că încă nu a fost găsită o soluție eficientă pentru a face față acestor provocări, adăugând că „Încă bâjbâim”.
„Nu s-a găsit formula cea mai bună”
a afirmat el.
O analiză efectuată de Comisia Europeană arată că numai opt sau nouă state au implementat reglementări, însă acestea nu sunt suficiente.
Președintele Autorității Electorale Permanente AEP consideră că finanțarea partidelor politice de către stat a reușit să înlăture anumiți factori de corupție, după cum a declarat în cadrul emisiunii Interviurile Digi24.ro, afirmând:
„Au eliminat factori de corupție”
.
Subvențiile acordate formațiunilor politice au generat controverse în perioada recentă, mai ales din pricina fondurilor consistente alocate pentru presă și propagandă. În ciuda acestui fapt, Adrian Țuțuianu susține că finanțarea din fonduri publice este esențială, deoarece a diminuat considerabil dependența partidelor de
„banii negri”
sau de interesele unor finanțatori privați.
Potrivit propriilor declarații, șeful AEP are o experiență politică vastă și consideră că acest lucru a contribuit la reducerea unor factori de corupție care erau comuni în toate campaniile electorale.
„O spun de la început, am o experiență politică în spate consistentă și cred că lucrul ăsta a ajutat la eliminarea unor factori de corupție pe care îi regăseam în toate campaniile electorale”
, afirmă el.
Deși se înregistrează progrese, Țuțuianu admite că se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește cuantumul subvențiilor acordate în perioadele fără alegeri și lipsa de claritate în acest domeniu.
„AEP verifică modul în care s-au utilizat subvențiile. Acolo unde am constatat nereguli, am aplicat sancțiuni, am dispus confiscări – și sunt confiscări foarte mari la unele partide politice”
, a detaliat el.
Autoritățile se confruntă cu un subiect delicat legat de acordurile încheiate de partidele politice.
În acest context, președintele AEP subliniază că entitatea pe care o conduce promovează o deschidere totală,
însă orice schimbare în legislație este condiționată de deciziile luate de Parlament.
Șeful AEP a făcut publice intențiile sale privind transparența în finanțarea partidelor.
El a subliniat că problema nu se limitează doar la contractele de publicitate, ci include și numeroase solicitări de informații privind donațiile către candidați și, în special, către actualul președinte al României.
În prezent, se înregistrează aproximativ 50-60 de solicitări de acest fel.
„Va trebui să existe și voință politică pentru a putea trece aceste reglementări. Noi putem gândi foarte multe lucruri aici și ne vom consulta cu partidele”
Se utilizează o metodă pentru a eluda legislația: donații fragmentate pentru a nu fi necesară autentificarea la notar.
O altă problemă a fost adusă în atenție de către Adrian Țuțuianu, și anume o lacună legală care permite unor donatori să păstreze anonimatul sau să evite procesele birocratice. Conform legislației în vigoare, donațiile care depășesc o anumită valoare trebuie să fie înregistrate printr-un act notarial autentic. În scopul de a eluda această reglementare, sumele considerabile sunt pur și simplu divizate în multiple tranzacții zilnice de valoare mai mică.
Președintele AEP emite o avertizare cu privire la modalitățile de finanțare a campaniilor electorale, declarând că anumite persoane au recurs la împărțirea sumelor de bani în tranșe zilnice, astfel încât fiecare plată să se încadreze sub plafonul legal stabilit.
În opinia sa, atunci când scopul este de a favoriza un anumit candidat, este necesară încheierea unor acte oficiale și asigurarea unei transparențe totale în ceea ce privește aceste finanțări, prin intermediul unor canale de comunicare clare și publice.
„Pe platformele utilizate astăzi, unii au splitat (n.r. – au împărțit) sumele și au plătit în fiecare zi în așa fel încât fiecare plată să fie sub plafonul prevăzut de lege. Dacă intenția de a gratifica un candidat este una singură, atunci este nevoie să închei acte autentice și să asigurăm publicitatea clară a acestor finanțări”
Prevenirea fenomenului de influență ocultă constituie obiectivul de bază al acestei legi, care vizează evitarea scenariilor în care persoane sau grupuri cu putere economică cumpără impact politic. În acest context,
„Legiuitorul urmărește ca un partid să nu fie controlat de anumite entități care să influențeze ulterior politicile publice”
. Astfel, se dorește protecția deciziilor politice împotriva influenței nefaste a unor factori externi.
Creșterea substanțială a subvențiilor pentru partidele politice din fonduri publice este o realitate din ultimii ani.
În urmă cu zece ani, aceste partide obțineau anual zeci de milioane de lei, însă în perioada recentă, sumele au fost constant mai mari de 200 de milioane de lei.
Anul 2024 a înregistrat una dintre cele mai mari subvenții acordate până în prezent formațiunilor politice, având loc patru rânduri de alegeri.
Pentru anul 2025, bugetul destinat partidelor a fost menținut la un nivel ridicat, chiar dacă ulterior a suferit o reducere de aproximativ 10%.
COMENTARII / 0