Investigația de jurnalism a fost alimentată de o serie de revelări despre mafia biletelor la Muzeul Național Peleș – cel mai frecvent vizitat muzeu din România – și a urmat o nouă direcție, ajungând până în cercul de prieteni al președintelui executiv al PSD, Sorin Grindeanu.
Examinarea modului în care biletele de acces la castelul regal sunt emise, scanate și încasate, desfășurată sub o tăcere absolută și în prezența unei pasivități suspecte din partea autorităților statului, care se abține de la a supraveghea sau a face transparente aceste proceduri, a scoate la iveală numele companiei private care furnizează întreaga rețea digitală și de control: Royal Tickets SRL.
Legătura dintre platforma de ticketing și vârful politicii de la București este marcată de prezența omului de afaceri Vasile Sebastian Albulescu în acționariatul firmei Royal Tickets SRL, unde controlează 35% din părțile sociale. Albulescu nu este un simplu investitor privat, ci un apropiat al liderului social-democrat Sorin Grindeanu, fiind fostul său coleg de școală la Caransebeș și fost partener de afaceri, potrivit unor surse.
Prezența companiei la Peleș nu constituie un incident izolat sau o simplă colaborare locală. Conform datelor colectate de Libertatea, societatea privată nu se limitează la gestionarea accesului la obiectivul din Sinaia. Aceasta deține un control extins asupra intrărilor în cele mai relevante instituții publice de cultură și atracții turistice din România, iar, în medie, compania are 2 angajați, potrivit informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Încă nu se știe prin ce metode de achiziție publică sau prin ce tipuri de acorduri comerciale a reușit entitatea privată să gestioneze, să proceseze și să reglementeze fluxul de acces în unele dintre cele mai frecventate muzee și instituții culturale din România.
Conform Legii 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public, publicația Libertatea a cerut opinii atât de la Ministerul Culturii, cât și de la Royal Tickets SRL. Răspunsurile primite vor fi difuzate imediat ce ajung la redacție.
Compania Royal Tickets SRL funcționează prin intermediul site-ului muzeu.ro, o platformă tehnic integrată cu bilet.ro, care furnizează un sistem digital ce permite gestionarea și comercializarea biletelor pentru o rețea extinsă de obiective statale.
Printre muzeele și instituțiile culturale ale căror bilete de acces sunt comercializate prin intermediul acestei platforme se numără Castelul Peleș, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Palatul Primăverii (Casa Ceaușescu), Palatul Culturii din Iași, Muzeul Unirii din Iași, Muzeul „Poni-Cernătescu” din Iași, Delfinariul din Constanța, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Cazinoul din Constanța etc.
Examinarea rețelei de distribuție evidențiază că doar un operator privat a reușit să centralizeze vânzările online de bilete, administrarea sistemelor de scanare și gestionarea fluxului de acces public pentru o porțiune semnificativă a patrimoniului cultural și turistic al națiunii.
În urma examinării site-urilor muzeelor, am observat că prezența identificării comerciale a companiei este foarte subtilă pentru vizitatori. În paginile oficiale ale instituțiilor asociate, referința la gestionarea procesului de bilete de către Royal Tickets nu apare în mod vizibil pe prima pagină sau în zona principală de cumpărare.
Excepție reprezintă Muzeul Peleș. Pe pagina oficială a atracției din Sinaia se evidențiază clar că biletele sunt vândute de compania Royal Tickets, o claritate care probabil apare ca răspuns direct la scandalul privind mafia biletelor și la creșterea atenției publice asupra acestei probleme.
În schimb, la celelalte obiective, informația apare plasată periferic, de regulă în subsolul paginilor web (zona de footer), integrată în secțiuni administrative precum „Termeni și condiții”, „Politică de confidențialitate” sau în notele privind prelucrarea datelor cu caracter personal, adică în secțiuni rar accesate de public. Această modalitate de afișare face ca vizitatorul obișnuit să perceapă procesul de achiziție ca fiind derulat direct de instituția de stat, fără a realiza că tranzacția este intermediată de entitatea privată care percepe în unele cazuri și comision plătit direct de cumpărător.
La Delfinariul din Constanța, biletul clasic, cumpărat la casierie, are un tarif de 74,37 lei pentru adulți și 17,76 lei pentru elevi, în timp ce dacă se achiziționează online prin platforma deținută de Royal Tickets, costul este de 78,87 lei pentru adulți și 18,97 lei pentru elevi.
Subtil, cu caractere foarte mici și șterse, apare pe pagina oficială a Delfinariului din Constanța:
„Prețurile pentru biletele online conțin comisionul operatorului bilet.ro.”
Fără informații oficiale detaliate despre volumul de bilete digitale procesate, am efectuat o simulare susținută de inteligența artificială pentru a estima comisioanele potențiale obținute de compania de ticketing exclusiv prin accesul la Delfinariu. Am folosit cifrele din rapoartele de activitate ale Consiliului Județean Constanța, unde se consolidează anual numărul total de vizitatori.
Conform raportului de activitate al CMSN Constanța pentru anul 2024, Delfinariul din Constanța a adunat în total 485.817 vizitatori, ceea ce corespunde unui mediu de 1.331 de vizitatori zilnici pe durata un an întreg.
În medie, fiecare zi atrage 1.300 de vizitatori (calculată pe întregul an), dintre care aproxim
În fiecare zi s-a perceput un comision de 3.711,5 lei pe zi.
Astfel, se poate concluziona că, într-o perioadă de un an, această taxă suplimentară aduce companiei private peste 1,35 milioane de lei (aproximativ 272.000 de euro), sume obținute exclusiv de la vizitatorii unui singur punct de atracție turistică.
Profitul obținut de companie provine din comisioanele achitate direct de vizitatori, se deduce clar dintr-o ofertă comercială prezentată de Royal Tickets SRL în cadrul unei proceduri de achiziție publică pe platforma SEAP/SICAP, adresată conducerii Muzeului Satului Bănățean Timișoara. Documentul oficial indică faptul că instituția publică nu alocă niciun fond din bugetul propriu, ci doar acordă operatorului privat dreptul de a suprataxa fiecare bilet emis, astfel încât fiecare vizitator devine practic un cotizant.
„Comision platformă BILET.ro: Prin acceptul instituției conduse și gestionate de către dumneavoastră, ROYAL TICKETS SRL va aplica un comision on top de 5.5% din valoarea fiecărui bilet vândut prin următoarele canale: Site-ul www.MUZEU.ro și Modulul integrat de pe site-ul dumneavoastră. Comisionul este suportat integral de către clientul final care achiziționează bilete online. Pentru vânzările biletelor la casierie se adaugă un comision on top de doar 2.5% din valoarea fiecărui bilet vândut prin casierie. Decontările pentru biletele vândute se vor realiza săptămânal, prin transfer bancar.”
Înființată în primăvara anului 2014 și funcționând prin portalul cunoscut bilet.ro, compania are ca asociați pe Răzvan Ioan George, deținător al pachetului majoritar de 51% și administrator cu puteri depline, pe Vasile Sebastian Albulescu, cu o cotă de 35%, și pe Mircea Muscalu, cu 14%. Capitalul social, de doar 1.800 de lei, și activitatea principală de intermediere în comerțul cu amănuntul, au permis societății să își creeze un veritabil imperiu digital la intrările celor mai frecventați muzee și complexe din România.
Datele financiare oficiale depuse la Registrul Comerțului indică o expansiune accelerată a încasărilor de la un an la altul. Dacă în anul 2023, firma raporta o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei, rulajele au urcat la 4,56 milioane de lei în 2024, ajungând la aproape 5,9 milioane de lei la finalul anului 2025. Această creștere spectaculoasă a veniturilor în doar doi ani este dublată de o profitabilitate remarcabilă. În 2024, spre exemplu, Royal Tickets a realizat un profit brut de peste 616.000 de lei, funcționând cu un singur angajat raportat oficial, pentru ca ulterior să declare un profit brut de aproape 690.000 de lei.
Vasile Sebastian Albulescu se numără printre principalii acționari ai companiei Royal Tickets. În investigațiile jurnalistice, numele său a apărut adesea. Conform unui articol din Libertatea, el este un antreprenor rezervat, însă deține legături strânse cu mediul politic și beneficiază de contracte publice de amploare.
Analiza prezentată în Libertatea arată că Sorin Grindeanu, președintele executiv al PSD, are o relație directă cu autorul investigației. Cei doi s-au întâlnit în perioada liceului din Caransebeș și au colaborat în afaceri prin compania Smart Mobile Ltd, care a fost ulterior radiată. Legătura cu partidul a dobândit și un caracter financiar: Albulescu a acordat PSD un împrumut oficial de 445.000 de lei pentru campania electorală din alegerile parlamentare de 2020.
COMENTARII / 0