Potrivit unui raport recent al Curţii de Conturi Europene, consultat de Agerpres, Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), care face parte din fondurile UE pentru redresarea după pandemia de COVID-19, suferă de o trasabilitate şi transparenţă a cheltuielilor nesatisfăcătoare.
Raportul Curții de Conturi Europene arată că transparența în ceea ce privește fondurile UE post-COVID este insuficientă, deoarece informațiile disponibile privind beneficiarii, cheltuielile reale și rezultatele obținute nu sunt adecvate.
Următorul buget al UE pe șapte ani este negociat de către legiuitori într-un moment crucial, după ce auditorii au ridicat probleme legate de transparența cheltuielilor.
Curtea de Conturi Europeană subliniază că modelul de cheltuieli al Mecanismului de Redresare și Reziliență „finanțare nelegată de costuri” trebuie să fie evaluat.
Citește șiClasa politică: negocieri guvern, mentalitate 'Ce am eu de câștigat?
„Trasabilitatea şi transparenţa sunt vitale pentru protecţia finanţelor UE. Ele permit urmărirea fluxului de bani de la sursă la destinaţie şi oferă cetăţenilor informaţii clare cu privire la destinaţia banilor şi la scopul în care sunt utilizaţi”
, se arată în raportul ECA.
Acest avertisment vine într-un moment în care UE discută despre viitorul buget pe termen lung.
Finanțarea acordată de MRR este condiționată de îndeplinirea unor obiective și repere prestabilite, marcând prima oară când UE adoptă la scară largă o abordare de finanțare care nu se bazează pe costuri.
MRR finanţează reforme şi investiţii pe baza atingerii unor jaloane şi ţinte predefinite.
Transparența cheltuielilor publice este esențială pentru menținerea încrederii cetățenilor în finanțele publice.
Curtea de Conturi Europeană a constatat că nu există o imagine completă a utilizării fondurilor MRR.
Cetățenii au dreptul de a cunoaște detaliile privind utilizarea fondurilor publice,
inclusiv beneficiarii fondurilor și sumele cheltuite efectiv.
„Cetăţenii au dreptul să ştie cum sunt utilizate fondurile publice, cine primeşte fondurile şi ce sumă este cheltuită efectiv. Aceste lacune în materie de transparenţă ale MRR nu ar trebui să se repercuteze asupra bugetelor viitoare ale UE”
,
a declarat Ivana Maletic, membră a Curţii de Conturi Europene și liderul acestui audit.
În opinia sa, transparența este crucială pentru bugetele viitoare ale UE.
Raportul respectiv a ridicat crite potrivit cărora fondurile UE alocate pentru perioada post-COVID au fost gestionate fără transparență, după cum a arătat Curtea de Conturi Europeană.
Nu există suficiente informații
cu privire la modul în care aceste fonduri au fost cheltuite, a declarat Curtea de Conturi Europeană. Această lipsă de claritate ridică îngrijorări cu privire la eficiența și transparentizarea cheltuielilor.
Rezultatele auditului au arătat că, deși fondurile pot fi urmărite și sunt transparente până la un anumit punct, informatii suplimentare sunt necesare pentru o imagine completă.
În domeniul trasabilității, statele membre, în general, respectă normele regulamentare, iar majoritatea sunt capabile să urmărească fluxul financiar al fondurilor din MRR de la origine până la destinația finală.
Cu toate acestea, anumite deficiențe apar, deoarece nu toate țările colectează în mod regulat și sistematic datele necesare, iar în anumite situații, datele sunt furnizate doar atunci când sunt solicitate, ceea ce rezultă în întârzieri ce se pot extinde pe perioade de mai multe luni.
Curtea de Conturi Europeană ECA subliniază că, drept urmare, datele își reduc substanțial utilitatea pentru asigurarea răspunderii de gestiune și pentru efectuarea analizelor pertinente.
Potrivit unui raport, Comisiei Europene îi lipsesc informații despre sumele reale achitate pentru diverse proiecte în cadrul MRR, chiar și atunci când statele membre au deja aceste date la dispoziție.
Curtea de Conturi Europeană a remarcat că lipsa de transparență în ceea ce privește utilizarea fondurilor MRR în valoare de sute de miliarde de euro ar putea compromite evaluarea eficienței acestora de către Comisia Europeană.
La nivel național, datele privind costurile reale ale proiectelor MRR sunt esențiale pentru ajustarea estimărilor și garantarea că finanțarea acordată fiecărei țări este corelată cu cheltuielile efective.
În ciuda acestui fapt, statele membre nu aplică în mod consecvent datele privind costurile efective pentru a revizui estimările în cazul unor economii sau depășiri de costuri.
„Deşi au existat cazuri în care unele măsuri s-au confruntat cu depăşiri de costuri, în mai multe ţări, costurile efective pentru majoritatea măsurilor finalizate din eşantionul auditorilor au fost mai mici decât se estimase”
,
a declarat Curtea de Conturi Europeană, subliniind necesitatea unei gestionări mai eficiente a fondurilor.
Au fost raportate deficiențe informaționale semnificative. Curtea de Conturi Europeană a semnalat aceste probleme. Detaliile urmează să fie analizate.
În acest context, Curtea a lansat o avertizare cu privire la faptul că finanțarea totală pe care un stat membru o primește prin MRR ar putea să nu se alinieze în mod rezonabil cu cheltuielile reale, în cazul în care această tendință va persista.
Comisia Europeană și statele membre au publicat informații în baza regulilor Recovery and Resilience Plan (MRR), garantând o anumită transparență în raport cu jaloanele și țintelor atinse.
În mare parte, accentul a fost pus pe realizări și mai puțin pe rezultate, drept urmare, informațiile despre rezultate și obiectivele generale sunt extrem de limitate.
Curtea de Conturi Europeană (ECA) susține că regulile de transparență ale MRR nu prevăd prezentarea întregului flux al fondurilor.
Potrivit unui raport, lista celor mai mari 100 de destinatari finali a fondurilor este publicată de toate statele membre, însă nu oferă o imagine completă a modului în care sunt utilizate fondurile. Organismele publice, precum ministerele, reprezintă peste jumătate din beneficiari, însă statele membre nu sunt obligate să divulge informații suplimentare despre plățile efectuate de aceste autorități către contractanți prin achiziții publice. În consecință, astfel de informații rămân necunoscute publicului. De asemenea, niciuna dintre cele 10 țări verificate de auditori nu a publicat mai mult decât numărul minim cerut de 100 de destinatari în listele lor. Prin urmare, informațiile disponibile privind beneficiarii finali ai MRR și cuantumul fondurilor primite sunt incomplete.
Întrebarea privind esența MRR Mecanismului de Redresare și Reziliență rămâne pertinentă. Contextul acestui mecanism a fost elucidat prin eforturile Curții de Conturi Europene.
Programul MRR a fost lansat ca o inițiativă extraordinară în februarie 2021, cu obiectivul de a sprijini statele membre ale UE în procesul de recuperare după pandemia de COVID-19 și de a dezvolta economii capabile să reziste șocurilor.
Acest program este implementat sub supravegherea directă a Comisiei Europene, care suportă și răspunderea finală pentru gestionarea sa.
Valoarea totală maximă a MRR este de 723,8 miliarde de euro şi, până la sfârşitul lunii ianuarie 2026, Comisia angajase 577 de miliarde de euro ( 360 de miliarde de euro sub formă de granturi şi 217 miliarde de euro sub formă de împrumuturi) pentru toate cele 27 de state membre.
Finanțarea oferită de MRR este direcționată către domenii strategice, printre care tranziția ecologică și tranziția digitală, urmând să se finalizeze în august 2026.
Plățile către statele membre vor putea fi procesate până la sfârșitul acestui an.
Curtea de Conturi Europeană subliniază că transparența în raportare, inclusiv în ceea ce privește costurile efective, este esențială pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză și pentru asumarea răspunderii.
În acest sens, Parlamentul European, Ombudsmanul European și Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au
semnalat anumite probleme
legate de transparență și răspundere de gestiune în ceea ce privește MRR.
De asemenea, Curtea de Conturi Europeană a publicat mai multe rapoarte de audit privind MRR, inclusiv un document de analiză în 2025 care prezintă lecţiile învăţate.
COMENTARII / 0