În acest context, Curtea Constituțională are un rol clar delimitat, acela de a rezolva conflictele constituționale concrete și nu de a oferi consultații juridice.
„Curtea nu dă consultații”
au reiterat cei doi, subliniind astfel că atribuțiile instituției se limitează la soluționarea problemelor constituționale specifice, fără a oferi opinii juridice generale.
Citește șiVideo Nicușor Dan: „România a progresat în 20 de ani”. Mesaj pentru românii din Diaspora și apel la colaborarea cu mediul privat
Într-o declarație recentă, fostul judecător al Curții Constituționale a României, Zegrean, a afirmat că Curtea Constituțională nu oferă consultații.
„Curtea Constituțională nu dă consultații. El vrea să întrebe ce să facă, când să facă, cum să facă. De ce nu cere Curții Constituționale să facă și cererea în locul lui?”
Această declarație a fost făcută în contextul sesizării liderului PSD, Sorin Grindeanu, și a fost relatată de News.ro.
În ce moment Curtea Constituțională a României urmează să fie sesizată CCR este întrebarea care suscită interes.
În termenul de 45 de zile pentru care este desemnat un premier interimar, o sesizare devine pertinentă doar în anumite circumstanțe. Acestea includ situația în care primul-ministru nu reușește să propună noi miniștri cu drepturi depline pentru a fi audiați și supuși la vot în Parlament. O altă condiție este ca Parlamentul să nu inițieze o moțiune de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan.
Afirmația a fost făcută de către Zegrean, care a subliniat importanța conștientizării de către români a necesității unor acțiuni concrete.
Acestea includ atribuțiile primului-ministru atunci când unul dintre miniștrii săi demisionează sau își încheie mandatul, precum și rolul Parlamentului în situația în care Guvernul își pierde capacitatea de funcționare completă.
„Dacă românii ar citi și-ar da seama că lucrurile astea trebuie făcute, atât ceea ce are de făcut primul-ministru în cazul în care îi pleacă un ministru sau îi moare, cât și ce trebuie să facă Parlamentul dacă Guvernul nu mai este în capacitatea deplină de activitate”
Norme pentru restructurarea guvernamentală urmează să fie stabilite.
Potrivit lui Zegrean, numărul miniștrilor care au demisionat are o importanță deosebită în ceea ce privește procedura de înlocuire. În esență, există o distincție clară între înlocuirea unui singur ministru și o remaniere guvernamentală care implică schimbări structurale. El a explicat că, în cazul în care un ministru demisionează și este înlocuit de către un altul din același partid, primul-ministru are autoritatea de a face o propunere, iar președintele poate numi noul ministru fără a fi nevoie de o aprobare parlamentară. Însă, dacă procesul de remaniere conduce la schimbări în compoziția politică sau structura guvernului, primul-ministru este obligat să prezinte noii miniștri în fața Parlamentului pentru a obține aprobarea necesară, deoarece președintele nu poate numi noi miniștri decât după ce Parlamentul și-a dat acordul.
Procedura de votare se aplică exclusiv miniștrilor care au fost înlocuiți, proces similar celui care are loc la înființarea noului Guvern, și presupune audieri detaliate în cadrul comisiilor, urmate de votul în ședință plenară.
În legătură cu posibilitatea de prelungire a interimatului dincolo de 45 de zile, Zegrean a avut o poziție fermă:
„Nu este posibil nici măcar cu un minut”
. Declarația a fost făcută de către fostul judecător al Curții Constituționale, Zegrean.
Au fost exprimate opiniile Tudorel Toader cu privire la această situație.
Potrivit lui Tudorel Toader, Curtea Constituțională va adopta o poziție similară în cazul în care PSD solicită un aviz sau o opinie juridică. Într-o astfel de situație, CCR va declara că nu posedă autoritatea necesară pentru a furniza un răspuns de acest fel.
„Nu are competența pentru a da un astfel de răspuns”
a afirmat Toader, adăugând că respectiva solicitare nici măcar nu va fi înregistrată ca un dosar referitor la excepții sau obiecții de neconstituționalitate. În schimb, aceasta va fi soluționată pe cale administrativă, iar răspunsul va fi oferit în afara cadrului judiciar.
Pe de altă parte, președintele Camerei Deputaților ar putea semnala un conflict de natură constituțională Curții, privind refuzul primului-ministru de a supune votului de încredere al Parlamentului, după reconfigurarea structurii politice a Guvernului.
Modificarea configurației Executivului a fost comentată de către un fost judecător al Curții Constituționale a României.
Elaborând asupra impactului demisiilor în masă ale miniștrilor PSD, Toader a accentuat că această plecare colectivă modifică esențial configurația Guvernului.
„Programul de guvernare poartă amprenta partidelor din arcul guvernamental și structura Guvernului la fel. Dacă pleacă toți miniștrii reprezentând un partid din arcul guvernamental, atunci se schimbă structura guvernului”
, a explicat el.
Pentru întreaga echipă guvernamentală trebuie solicitat votul de încredere, nu numai pentru miniștrii care au fost înlocuiți. Toader a subliniat că aceasta nu constituie o remaniere, deoarece remanierea presupune înlocuirea unuia, doi sau trei miniștri și evaluarea capacității lor de a implementa programul de guvernare.
„Nu e remaniere. Remaniere e când e vorba de unu, doi, trei miniștri și dacă echipa aceea poate sau nu să pună în aplicare programul de guvernare”
, a declarat el.
În urma unei posibile soluționări a unui conflict juridic cu implicații constituționale, CCR ar putea oferi un răspuns pertinent acestei sesizări, ținând cont de competența care i-a fost atribuită prin revizuirea Constituției din 2003.
Decizia luată de Sorin Grindeanu a declanșat o serie de evenimente.
Se ia în considerare posibilitatea ca PSD să se adreseze Curții Constituționale a României, potrivit unor surse politice citate de Știrile ProTV. Obiectivul acestei acțiuni este de a clarifica dacă Executivul își menține legitimitatea după ce a pierdut sprijinul partidului cheie din coaliție.
În esență, scopul demersului PSD este de a obține o poziție clară de la CCR cu privire la implicațiile retragerii în bloc a miniștrilor săi, în special dacă această decizie conduce la concluzia că guvernul Bolojan nu mai dispune de sprijinul necesar pentru a menține actuala formă de guvernare.
La ora prânzului, joi, șase miniștri din partea PSD, împreună cu vicepremierul Marian Neacșu, au înaintat demisiile din guvernul condus de Ilie Bolojan. Înainte de a-și prezenta demisiile, aceștia nu au luat parte la ședința Consiliului de Miniștri, desfășurată începând cu ora 11:00 la Palatul Victoria. În urma acestui eveniment, reprezentanții PSD au declarat că sunt pregătiți să contribuie la constituirea unui nou guvern pro-european.
COMENTARII / 0