Procedurile de unificare presupun un proces complex care implică multiple etape la nivel internațional, validate ulterior prin referendumuri, Augustin Zegrean a declarat într-o discuție cu HotNews. Legea adoptată de Parlament are rolul de a oficializa rezultatele acestor proceduri, nu de a iniția procesul de unificare.
În perioada 2010-2016, Zegrean a ocupat poziția de președinte al Curții Constituționale și a adus în atenție faptul că proiectul de lege referitor la unirea României cu Republica Moldova este lipsit de eficacitate, deoarece nu respectă cadrul legal în vigoare. Este o inițiativă fără acoperire juridică.
Inițiativa legislativă privind unirea României cu Moldova, lansată de reprezentanții partidului SOS România, a fost aprobată în mod tacit de către deputați. Acest demers însă nu are perspective de viitor, potrivit unui fost președinte al Curții Constituționale a României.
Citește șiMoldova și Ucraina pot produce drone prin noul acord de apărare
„E împotriva Constituției. Vor vâlvă și scandal”
, a declarat acesta.
Unirea nu poate fi realizată printr-o lege, ci mai degrabă printr-un proces care implică îndeplinirea tuturor formalităților și organizarea de referendumuri.
Zegrean consideră că legea are un rol de confirmare a ceea ce a fost deja stabilit prin procedurile specifice.
„Nu prin lege faci unire. Prin lege doar constați după ce toate de toate formalitățile și toate referendumuri și câte mai trebuie. Sigur nu prin lege se face. Legea vine la sfârșit că s-au îndeplinit procedurile”
Un demers legislativ, conceput de către 15 deputați și senatori de la SOS România, a fost adoptat în mod tacit de către Camera Deputaților în cursul zilei de miercuri. Această procedură de adoptare tacită implică aprobarea unui proiect de lege prin expirarea termenului legal pentru dezbatere, fără a fi necesară organizarea unui vot în plen.
În mod concret, Zegrean afirmă că inițiatorii au prezentat proiectul de lege care a fost aprobat implicit de deputați, fără să fi fost examinat în detaliu. Acest proces de adoptare a avut loc ca urmare a expirării unui anumit interval de timp, și anume 45 zile.
Dezbaterile și votul pe această lege vor avea loc în mod obligatoriu în Senat, însă există posibilitatea ca parlamentarii să nu o includă pe ordinea de zi pentru o perioadă lungă de timp, similar multor alte proiecte care au fost blocate în Parlament, Zegrean afirmând în continuare acest lucru.
Proiectul de lege referitor la unirea României cu Moldova, care a fost adoptat tacit de către deputați, se confruntă cu perspective extrem de limitate de a fi aprobat, conform declarațiilor unui fost președinte al Curții Constituționale a României. „Nu are nicio șansă” a afirmat acesta, argumentând că respectiva inițiativă legislativă contravine principiilor fundamentale ale Constituției. Vor urma, probabil, numeroase controverse și dezbateri aprinse în jurul acestui subiect.
„E împotriva Constituției. Vor vâlvă și scandal”
a declarat fostul președinte al CCR.
Augustin Zegrean consideră că proiectul de lege privind unirea României cu Moldova nu are perspective de adoptare, deoarece mai trebuie să primească aprobarea Senatului și să fie avizat de Curtea Constituțională.
„De ce nu am cere unirea cu Republica Coreea de Sud?”
, a declarat el, argumentând că CCR nu poate accepta un act normativ care contravine Constituției și legislației internaționale.
Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, consideră că obiectivul real al acestui act normativ este acela de a stârni agitație și controverse.
„Acum vor striga că Senatul nu dorește reunificarea României cu Moldova”
, afirmă el, referitor la inițiatorii proiectului, care au adoptat tacit o lege ce încalcă Constituția.
În urma aprobării implicite a proiectului de lege de către Camera Deputaților, au început să apară diverse reactii în spațiul public.
Anterior, Dodon a afirmat următoarele:
„Expansionism teritorial românesc”
Declarația sa a stârnit interesul opiniei publice. Nu se cunosc detalii suplimentare despre contextul în care a făcut această declarație.
O declarație critică a fost deja exprimată de către Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova.
Politicianul cu orientare pro-rusă a lansat acuzații pe Facebook la adresa politicienilor din România, susținând că aceștia promovează o „politică imperalistă”.
În perioada 2016-2020, Igor Dodon a făcut publică o acuzație, și anume faptul că liderii politici din Moldova se fac că nu știu sau aprobă în mod tacit extinderea teritorială a României, ceea ce el consideră rușinos.
„Este rușinos că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit expansionismul teritorial românesc”
, a afirmat el, referitor la această chestiune.
Un proiect de lege recent adoptat tacit de către deputați a stârnit interesul, însă șansele de implementare sunt compromise, potrivit spuselor unui fost președinte al Curții Constituționale a României. Motivul invocat este acela că proiectul contravine Constituției României.
„E împotriva Constituției. Vor vâlvă și scandal”
sunt declarațiile făcute de către acesta, sugerând că demersul legislativ va atrage după sine consecințe nefaste.
În luna februarie a anului 2026, un grup de deputați din partea partidului SOS România, printre care se numără Baş Ana-Marcela, Caragaţă Florin, Cîmpianu Andreea-Petronela, Goidescu Ionel, Ionescu Tudor, Ion Nicolae-Mirel, Lăzăroi Ioan, Macovei Ilie Simona-Elena, Nagy Vasile, Oltenaşu Sorin-George, Pascalini Nini-Alexandru, Toader Elena-Laura, Ţiu Mihai-Adrian, Vidra Vlad-Andrei, precum și senatorul independent Manea Dumitru, au lansat un proiect de lege.
În urma aprobării implicite a deputaților, au fost stabilite patru aspecte cheie în forma respectivă, Camera Deputaților fiind organul care a dat undă verde acestei decizii.
Următoarele articole definesc cadrul juridic pentru o posibilă unificare:
Inițiatorii proiectului de lege privind unirea României cu Moldova au explicat rațiunile din spatele acestei propuneri legislative. Un fost președinte al Curții Constituționale a României a oferit o perspectivă asupra șanselor de adoptare a acestui proiect de lege, care a fost adoptat tacit de către deputați. Potrivit acestuia, proiectul de lege nu are nicio șansă să fie adoptat, deoarece
„E împotriva Constituției. Vor vâlvă și scandal”
.
În documentul justificativ prezentat la lansarea inițiativei legislative, inițiatorii afirmă că propunerea lor reprezintă un pas esențial pentru demararea discuțiilor privind reunificarea cu teritoriile care au fost despărțite în mod arbitrar de bolșevici și luate de către marile puteri.
Se invocă o serie de motive lipsite de fundament factual, similare celor frecvent utilizate în discursuri critice la adresa Uniunii Europene sau a Ucrainei.
În prezent, UE și alte mari puteri discută despre crearea unei federații europene, iar sprijinirea Ucrainei în conflictul cu Federația Rusă a dus la o decizie: unirea României cu Republica Moldova. Această unificare, însă, nu va fi realizată în urma unui proces decizional între românii din România și românii din Moldova, ci va fi impusă de marile puteri. Scopul este ca România să devină terenul de luptă pentru un război care nu este al nostru, arată documentul explicativ.
Inițiatorii consideră că o posibilă unire a celor două țări înrudite poate fi realizată exclusiv prin implicarea directă a celor două națiuni, respectiv, doar prin voința popoarelor noastre, după negocieri aprofundate despre contextul geopolitic actual și despre modul în care vor fi reglementate situațiile din cele două regiuni cu probleme: Transnistria și Găgăuzia.
În opinia sa, sprijinul UE și USA pentru unificarea României cu Republica Moldova este esențial, la fel cum este și momentul oportun pentru a primi înapoi contribuțiile făcute de România pentru propria integrare, în timp ce Uniunea Europeană utilizează fondurile statelor membre pentru integrarea Ucrainei.
Decizia de unificare cu o altă țară nu intră în sfera de competență a Consiliului Economic și Social, a fost stabilit. Nu este cazul unei decizii care să implice unirea cu un alt stat. Consiliul nu posedă autoritatea necesară pentru a lua o astfel de decizie. Această concluzie rezultă clar din analiza rolului și atribuțiilor Consiliului.
Consiliul Economic și Social a înaintat un aviz negativ cu privire la inițiativa legislativă.
Procesul decizional privind unificarea celor două entități statale nu poate fi impus printr-un act normativ intern, ci necesită exprimarea directă a cetățenilor din ambele state, care urmează să se pronunțe prin referendum, după care vor avea loc adaptările legislative, constituționale și administrative corespunzătoare.
„Problema constituțională centrală este că legiuitorul ordinar nu are competența de a decide unirea cu un alt stat”
, se arată în document.
Decizia de unire trebuie să fie rezultatul unei exprimări directe a cetățenilor, și nu al unei legi votate de către un organism statal.
Procesul de unificare a două entități statale independente necesită încheierea unui acord internațional bilateral, care ulterior trebuie ratificat în conformitate cu legislația internă a fiecărui stat și supus tuturor procedurilor constituționale la nivel național, după cum subliniază Consiliul.
Atribuția de a iniția discuții pentru proiectul de lege privind unirea României cu Moldova revine Guvernului, și nu Parlamentului, conform Consiliului Legislativ. Guvernul este cel care deține această responsabilitate. Consiliul Legislativ a clarificat că Guvernul are rolul de a declanșa negocieri. Această atribuție nu aparține Parlamentului.
Un aviz nefavorabil a fost exprimat și de către Consiliul Legislativ. Inițiativa negocierilor internaționale în numele României este de competența exclusivă a puterii executive și nu poate fi reglementată prin lege, după cum a precizat Consiliul Legislativ.
În raport se subliniază că Legea fundamentală nu prevede niciun articol care să acorde Parlamentului calitatea de organ reprezentativ al poporului român, pentru a stabili prioritățile în domeniul politicii externe.
În urma unei sesizări referitoare la proiectul de lege menționat, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis să nu își exercite atribuțiile în această chestiune.
Documentul, semnat de Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, precizează că respectiva propunere legislativă, fiind o inițiativă parlamentară, nu intră sub incidența avizării Consiliului Suprem de Apărare a Tării.
COMENTARII / 0