Fostul președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, eliberat condiționat după o decizie de rejudecare în care Tribunalul a spus că DNA nu avea ce să caute în sală. Prejudiciul de 47.000.000 de lei nu a fost recuperat

Tribunalul Prahova a hotărât, în data de 12 august, să elibereze condiționat ex-președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, care a fost condamnat în 2022 la 7 ani și 10 luni de închisoare pentru acte de corupție. Decizia este definitivă, iar Căncescu a ieșit din închisoare.

• Motivul invocat în decizia de rejudecare a cererii de eliberare condiționată a lui Aristotel Căncescu este nemainîntâlnit, a susținut un procuror DNA pentru HotNews, explicând că în dosarele în care urmărirea penală a fost efectuată de DNA, competența participării la ședințele de judecată aparține procurorilor DNA, la fel ca în cazul judecării măsurilor preventive.
• Tribunalul Ploiești a considerat că lucrurile trebuie să stea altfel.
• Căncescu se afla în închisoare din februarie 2022, însă mai bine de un an (393 de zile) a beneficiat de întreruperea executării pedepsei, se arată în hotărârea Tribunalului Prahova. 

În custodie la Penitenciarul Ploiești, Aristotel Căncescu a depus o cerere de eliberare condiționată la Judecătoria din Ploiești în luna mai.

În procesul de examinare a cererii de eliberare condiționată, apare și un delegat al Ministerului Public. Când investigațiile au fost realizate de DNA, procurorii acestei instituții sunt cei implicați în evaluarea cererilor de eliberare condiționată, la fel ca și în cazul măsurilor preventive.

Citește șiLuca Niculescu: Joi depun lista de miniștri și programul de guvernare

„Nu alegem noi să fim prezenți la aceste ședințe de judecată, ci o impun prevederile legale. Așa s-a întâmplat până acum în toate dosarele. Nu cunosc cazul din Prahova, dar decizia este atipică”, a comentat, sub protecția anonimatului, un procuror DNA.

Procedura nu a fost contestată până în prezent. Și în dosarele mai vechi, dar și în cele recente, cum sunt cazurile condamnaților Darius Vâlcov sau Cătălin Cherecheș, la judecarea cererilor de eliberare condiționată, Ministerul Public a fost reprezentat de procurori DNA.

Eliberarea lui Căncescu a fost inițial respinsă

În prima sesiune a procesului lui Aristotel Căncescu, desfășurată pe 13 mai, a asistat un procuror din Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești. Cinci zile mai târziu, judecătorul a cerut DNA să trimită un procuror la audiere, lucru care a fost efectuat.

Procurorul DNA a solicitat instanței să respingă cererea de eliberare a lui Căncescu, evidențiind că

„nu sunt îndeplinite condițiile cumulative ale liberării condiționate, în sensul că lipsesc dovezile temeinice de îndreptare, precum și dovada achitării obligațiilor civile”

Pe 3 iunie, Judecătoria Ploiești a neacceptat cererea de eliberare condiționată, susținând că

„timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa aplicată nu este suficient pentru ca acesta să îşi însuşească scopul preventiv şi educativ al pedepsei”

Judecătorul a subliniat că

„executarea unei perioade prea scurte de detenție pentru o faptă cu impact social atât de puternic, ar putea în

Căncescu a contestat hotărârea. Ulterior, a avut loc o schimbare de fază și o argumentație slabă, conform unui procuror DNA care a declarat pentru Hotnews.

Schimbarea de situație la Tribunalul Prahova

În momentul în care contestația fostului președinte al CJ Brașov împotriva respingerii cererii de eliberare condiționată a ajuns la Tribunalul Prahova, situația s-a modificat.

Tribunalul a invocat din oficiu necompetența procurorilor DNA de a fi prezenți la judecarea cererii. În motivarea cererii, instanța subliniază că prevederile privind competența procurorilor DNA nu sunt suficient de clare.

„Niciun temei nu poartă prezenţa procurorului anticorupţie în faza de executare. Textul care ar fi putut-o duce acolo, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, nu cuprinde liberarea condiţionată”, se arată în motivarea Tribunalului Prahova, consultată de HotNews.

În articolul de lege indicat de Tribunalul Prahova se menționează că procurorul DNA participă „la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcţiei Naţionale Anticorupţie potrivit legii vechi, precum şi a celor care au rămas în competenţa acesteia participă procurori din cadrul DNA”.

Judecătorii din Tribunalului Prahova au considerat că expresia „oricăror altor cereri” nu implică în mod automat solicitarea de eliberare condiționată. Prin urmare, au susținut că prezența unui procuror DNA în cadrul procesului de eliberare a lui Căncescu este afectată de nulitate absolută, iar cazul trebuie rejudecat.

„La judecata cererii de liberare condiţionată a stat un procuror lipsit de competenţa funcţională de a reprezenta Ministerul Public în faza de executare, în locul procurorului parchetului de pe lângă judecătorie, singurul căruia legea îi îngăduia participarea.(…) Ceea ce viciază sentinţa nu ţine de gradul ori de structura de apartenenţă a procurorului privite în sine. Viciul stă în aceea că procurorul prezent nu avea, în faza de executare, competenţa funcţională de a reprezenta Ministerul Public, pe când procurorul care o avea a lipsit”, se arată în hotărârea pronunțată de Tribunalul Prahova în 2 iulie.

Numărul de zile de detenție a fost calculat greșit

În justificarea rejudecării, în afară de declararea nulității absolute, tribunalul a solicitat clarificări referitoare la calculul zilelor de detenție, menționând că judecătoria a inclus în execuție perioada în care pedeapsa a fost întreruptă.

„Sentinţa fondului poartă o eroare de calcul pe care Tribunalul nu o preia ca reală, ci o redă aşa cum a fost afirmată de prima instanţă. Zilele enumerate în procesul-verbal nr. 4 din 6 mai 2026, respectiv 1.375 zile de închisoare executate, 336 zile câştigate ca urmare a arestului preventiv, 36 zile potrivit art. 551 din Legea nr. 254/2013, 89 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate şi 393 zile de întrerupere, însumează 2229. Totalul reţinut de judecătorie este 1.624. Compunerea concretă a acestei din urmă cifre rămâne neexplicată. O a doua inadvertenţă ţine de logica raţionamentului, iar nu de aritmetică. Cele 393 de zile de întrerupere a executării sunt numărate printre zilele care conduc la împlinirea fracţiei, deşi aceeaşi motivare le tratează separat, ca perioadă în care pedeapsa nu s-a executat, şi se sprijină pe ele pentru a respinge liberarea. Aceeaşi perioadă nu poate fi în acelaşi timp executată, spre a împlini fracţia, şi neexecutată, spre a justifica respingerea”, a invocat Tribunalul Prahova în decizia de rejudecare.

Hotărâre benefică după reexaminare

Dosarul a revenit la Judecătoria Ploiești și a fost supus unei rejudecări de către un alt complet. În această sesiune, un procuror din Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a fost prezent la ședința de judecată.

Pe 21 iulie, instanța completă a acceptat cererea de eliberare a lui Căncescu. Judecătoria a stabilit că, până la expirarea pedepsei în decembrie 2029, fostul conducător al CJ Brașov trebuie să se supună unui regim de supraveghere.

Parchetul local din Ploiești a contestat hotărârea instanței, însă fără rezultat. În data de 12 august, Tribunalul Prahova a confirmat decizia judecătoriei și a dispus, definitiv, eliberarea lui Aristotel Căncescu.

A participat la publicația penitenciarului și a publicat doi cărți, fără a solicita o recompensă.

75 de ani, fostul președinte al CJ Brașov, a susținut în fața tribunalului că, în perioada detenției, a activat la bibliotecă și la capelă, a participat la activități educaționale cu rețetașii de la penitenciar, a colaborat cu revista internă a închisului și a compus două cărți fără a solicita recompensă: una privind istoria Brașovului și cealaltă, ca inginer de aviație, despre istoria aviației locale și aeroportul din Brașov.

Căncescu a solicitat instanțelor să accepte cererea sa de eliberare, susținând că

“după atâția ani, nu mai este un reper în Brașov, iar brașovenii

Motivul condamnării lui Căncescu

Aristotel Căncescu – fost președinte PNL al Consiliului Județean Brașov în perioada 2000-2016 – a fost pus în fața instanței de către DNA – serviciul teritorial Brașov în luna decembrie a anului 2014, din motive legate de cinci fapte de abuz în serviciu, luare de mită, spălare a banilor, trafic de influență și de incitarea la tentative de abuz în serviciu.

Conform procurorilor DNA, între noiembrie 2006 și noiembrie 2014, Aristotel Căncescu Brașov și Ispas Radu Petru, administrator public al județului Brașov, au valorificat funcția de autoritate locală pentru propriile interese.

Două companii „de casă” deținea aproape totalitatea contractelor încheiate cu CJ Brașov, fiind privilegiate prin atribuirea directă a acestora, ca rezultat al hotărârii lui Căncescu.

Prejudiciul nu a fost readus la valoarea inițială.

În acest dosar, s-a stabilit un prejudiciu de 47.000.000 de lei. Această sumă nu a fost recuperată. Autoritățile au inițiat proceduri de executare silită, dar acestea au fost contestate în instanță. Singurele sume obținute au provenit din popririle aplicate pensiei lui Aristotel Căncescu, conform datelor din dosar.

În același timp, Aristotel Căncescu a propus mai multe cale extraordinare de contestare a condamnării finale din 2022. Cea mai recentă va fi analizată în luna următoare la Curtea de Apel Brașov.