Cornel Șerban, primul conducător al serviciului secret din România, a fost condamnat în cadrul unui dosar de corupție și ulterior a fost achitat în revizuire, solicitând de la statul român o despăgubire în valoare de 12 milioane de lei.
În urma procedurii penale, fostul director general al DGIPI a fost găsit vinovat și a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare, după ce a intervenit alături de anchetatori în sprijinul
Odată cu participarea a trei judecătoare – Adriana Pencea, Ionela Tudor și Liana Nicoleta Arsenie – din Curtea de Apel București, fiecare a depus o soluție care a dus la anularea pedepselor din dosarul Puiu Popoviciu, Cornel Șerban a inițiat, în cadrul Tribunalului București, o acțiune penală intitulată reparare prejudicii erori judiciare.
Citește șiExclusiv Radu Oprea spune că românii o vor duce mai bine la anul. Pe ce își bazează afirmația social-democratul propus ministru la Apărare
12 milioane de lei a fost suma solicitată de fostul director al DGIPI, însă, în realitate, a obținut 250.000 de lei deocamdată pentru 600 zile de închisoare.
În continuare, dosarul va fi trasat către Curtea de Apel București (CAB), iar apelul va fi analizat la Înalta Curte (ICCJ).
Judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie este președinta CAB, în timp ce judecătoarea Lia Savonea conduce instanța supremă.
Puiu Popoviciu a realizat, în faze, reexaminarea hotărârii de condamnare din dosarul referitor la terenurile din Băneasa.
Am de reamintit că Puiu Popoviciu a fost pronunțat la 9 ani de închisoare cu executare pe data de 23 iunie 2016, din motive de activități de corupție, în urma căreia, între anii 2000 și 2004, a încheiat un acord cu Universitatea de Agronomie pentru a dobândi ilegal 224 de hectare, la un preț de 150 de ori sub valoarea de piață.
Mai târziu, în data de 3 august 2017, Înalta Curte a pronunțat o sentință împotriva lui Puiu Popoviciu, neprezentat, pentru șapte ani de închisoare.
În același dosar, s-au condamnat și alte persoane.
Puiu Popoviciu a părăsit deja țara, fiind ulterior identificat în Marea Britanie, de unde autoritățile române nu au reușit să obțină extrădarea.
În locul acestui eveniment, Cornel Șerban a ajuns în închisoare, iar odată ce cererea de revizuire a fost acceptată, statul român a intentat o acțiune în justiție.
ex-directorul DGIPI a fost acuzat și ulterior condamnat pentru că, în 2009, împreună cu Petru Pitcovici, a acționat în preajma unui ofițer judiciar al DNA cu scopul de a obține o decizie de suspendare a urmăririi penale în dosarul lui Puiu Popoviciu. În schimb, i s-a promovat în funcție.
În data de 09 aprilie 2025, pe rolul Tribunalului București, a fost depusă o cerere de chemare în judecată, prin care Cornel Șerban a susținut că a fost acuzat și condamnat injust pentru complicitate la oferirea de mită și pentru favorizarea infractorului.
În schimb, Ministerul de Finanțe a depus întâmpinare și a arătat că daunele morale solicitate sunt excesive, întrucât cuantumul de 50.000 lei pentru o zi de reținere preventivă și de 12.000.000 lei pentru privare de libertate este nejustificat, având în vedere jurisprudența CEDO, care a acordat sume rezonabile de 4.000 euro pentru o perioadă de aproape un an de arestare nelegală.
În data de 15 iulie 2026, Tribunalul București a acceptat parțial cererea depusă de Cornel Șerban și i-a stabilit o despăgubire de 250.000 de lei pentru perioada de detenție, plus 5.000 de lei pentru ziua reținerii.
În Hotărârea nr. 1022/2026 judecătorul fondului explică de ce i-a a dat fostului șef al DGIPI daune de 50 de ori mai mici doar pentru privarea de libertate:
Instanța judecătorească a refuzat alte cereri ale lui Cornel Șerban, indicând de ce nu poate acorda despăgubiri pentru cheltuielile legate de avocați și pentru pachetele primite în închisoare.
Conform DNA, în intervalul 2000 – 2004, Ioan Niculae Alecu, rectorul, a beneficiat de sprijinul interesat al lui Puiu Popoviciu, iar printr-un contract încheiat în încălcarea dispozițiilor legale, a permis transferul unui teren de 224 de hectare, care aparținea domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
DNA a raportat că Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a obținut niciun avantaj din această colaborare; în schimb, a suferit pierderea suprafeței de teren legată de ferma Băneasa, care era sub administrarea și exploatarea instituției.
„Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha, a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spuneau procurorii.
COMENTARII / 0