Fragmentare extremă” a scenei politice: care sunt consecințele

Politologul Cristian Preda a remarcat că scena politică actuală prezintă similarități cu cea din Belgia sau Țările de Jos. El a făcut această declarație în contextul în care partidele politice românești nu reușesc să se adapteze la „realitatea nouă”, caracterizată printr-o fragmentare extremă. Spre deosebire de România, formațiunile politice din aceste țări reușesc să colaboreze eficient pentru a elabora soluții de guvernare, chiar și în condițiile unei fragmentări parlamentare similare.

În contextul impasului politic actual de la București, jurnalistul de la Digi24 l-a întrebat pe Cristian Preda, duminică, dacă există posibilitatea organizării unor alegeri anticipate.

„O fragmentare extremă”

Citește șiDe ce revine Islanda în centrul strategiei SUA în Atlanticul de Nord. Mesajul lui Marco Rubio: „Un avanpost crucial”

a fost răspunsul oferit de acesta, referitor la situația din Parlament.

Schimbări semnificative au avut loc în peisajul politic românesc, care anterior era caracterizat prin prezența a doi poli principali, precum și a unor grupări cu diverse etichete și configurații.
În prezent însă, se înregistrează o realitate nouă, marcată de o accentuată dispersie.
În acest context, niciun partid nu posedă o influență suficient de mare pentru a atrage în mod natural o majoritate.

„Cel mai influent partid are puțin peste un sfert din mandatele din Parlament”

, a remarcat politologul.

De 5 mai încoace, România se confruntă cu o situație în care guvernul nu dispune depline puteri, ca urmare a demiterii cabinetului liderului PNL, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Această decizie a fost luată după ce social-democrații au hotărât să retragă sprijinul politic pentru Ilie Bolojan.

Parlamentului a respins cererea de învestire a cabinetului condus de Veștea luni, moment în care s-a accentuat presiunea asupra partidelor pentru a desemna un nou premier. În urma acestui eveniment, PSD a anunțat că îl va sprijini pe Sorin Grindeanu, liderul formațiunii, în timp ce coaliția PNL-USR-UDMR a făcut cunoscut că îl propune pe Siegfried Mureșan, un europarlamentar liberal, pentru această poziție cheie. Ulterior, Nicușor Dan a inițiat discuții cu președinții partidelor implicate vineri, însă niciuna dintre părți nu a fost dispusă să facă concesii, drept urmare nu a fost stabilit un acord comun.

În spațiul public, s-a remarcat o critică adusă clasei politice, potrivit căreia acesta din urmă a rămas în urma schimbărilor. „Acești politicieni nu au învățat arta compromisului rațional” rămâne o afirmație care reflectă această idee.

Potrivit lui Cristian Preda, scena politică actuală din Parlament se confruntă cu o problemă de adaptare din partea partidelor, și anume incapacitatea acestora de a se alinia la noua realitate determinată de o fragmentare extremă.

„O fragmentare extremă”

este fenomenul semnalat de el. Această situație a fost ilustrată prin țările oferite drept exemplu.

Un fenomen de fragmentare extremă a apărut, conform unui politolog, ca urmare a neadaptării partidelor la noile circumstanțe politice. Acest fenomen se reflectă în creșterea numărului de grupuri parlamentare, care a ajuns să fie mai mare decât la începutul mandatului, după numai un an și jumătate de la ultimele alegeri. În prezent, există 11 grupări politice în Parlament, fapt care a determinat președintele să aibă

11 întâlniri distincte

cu reprezentanții acestora.

Fragmentarea extremă a scenei politice este o realitate cu care partidele nu s-au adaptat, potrivit unui politolog.
Compromisul rațional este o artă pe care acești politicieni nu au reușit să o însușească, fiind indispensabilă într-un context de fragmentare extremă.

„Acești politicieni nu au învățat arta compromisului rațional, care este indispensabilă într-o situație de fragmentare extremă.”

„E adevărat că le ia mult timp ca să negocieze în mod detaliat cum anume se guvernează, dar ele se îndreaptă către asemenea soluții”

, a afirmat Cristian Preda, care a continuat spunând că, în ciuda acestui fapt, scena politică românească rămâne ancorată într-o confruntare bipolară, în vreme ce realitatea politică este mult mai complexă.

La noi, a rămas o înfruntare ca și cum ar fi doar doi poli, or vedem că nu sunt doar doi poli.

was rewritten to

becoming

Cristian Preda a remarcat că scena politică actuală se aseamănă din ce în ce mai mult cu cea din țări precum Belgia sau Țările de Jos.
În aceste țări, fragmentarea politică a atins cote mult mai ridicate, după cum o demonstrează cazul Țărilor de Jos, unde nu mai puțin de 17 grupuri politice activează.

„E adevărat că le ia mult timp ca să negocieze în mod detaliat cum anume se guvernează, dar ele se îndreaptă către asemenea soluții”

, a afirmat Cristian Preda, care a continuat spunând că, în ciuda acestui fapt, scena politică românească rămâne ancorată într-o confruntare bipolară, în vreme ce realitatea politică este mult mai complexă.

În România, continuă să se mențină o luptă politică ce pare a se limita la doar două tabere, însă realitatea arată că numărul acestora este mai mare.

final

Cristian Preda a remarcat că scena politică actuală se aseamănă din ce în ce mai mult cu cea din țări precum Belgia sau Țările de Jos.
În aceste țări, 17 grupuri politice activează și partidele politice au învățat să formeze fie guverne majoritare, fie guverne minoritare după îndelungate negocieri.

„E adevărat că le ia mult timp ca să negocieze în mod detaliat cum anume se guvernează, dar ele se îndreaptă către asemenea soluții”

, a afirmat el.

La noi însă, în ciuda unei situații similare, se menține o luptă politică ce pare a se limita la doar două tabere, deși realitatea politică este mult mai complexă, a adăugat Cristian Preda.