La Stockholm, un ministru suedez a reacționat puternic împotriva deciziei luate de Franța, considerând că aceasta reprezintă o ofensivă directă împotriva modului de viață specific Suediei. Măsura franceză de a interzice pliculețele cu nicotină a stârnit o controversă legată de abordările guvernelor în ceea ce privește reglementarea produselor alternative la tutun, lipsite de fum, relatează publicația Financial Times.
În luna precedentă, Franța a implementat una dintre cele mai severe restricții din Europa cu privire la pliculețele de nicotină, care sunt folosite prin introducerea lor sub buza superioară.
Decretul francez impune restricții mai severe decât cele din alte țări ale Uniunii Europene, interzicând nu numai comercializarea, ci și importarea, posesia și folosirea pliculețelor. Aceste măsuri au stârnit nemulțumire în rândul anumitor țări.
Citește și400-500 de licee din Franța vor avea luni cursurile suspendate „total sau parţial” în urma protestelor / 5.000 de persoane au fost reținute până acum
Nu a fost găsit nici un citat care să necesite
.
În urma unei interdicții impuse în Franța, un cetățean suedez care deține o cutie de pliculețe achiziționată în mod legal în țara de origine ar putea fi supus, în teorie, unei pedepse severe, constând într-o perioadă de detenție de până la cinci ani și o sancțiune financiară de 375.000 de euro.
Ministrul suedez al comerțului, Benjamin Dousa, a afirmat, într-un interviu acordat publicației Financial Times, că această interdicție este similară cu o restricție impusă asupra consumului de baghete franceze sau vin francez în Suedia.
El a considerat această situație absurdă, declarând:
„Este absurd”
.
Este considerat un bun provenit din regiunea Scandinaviei.
Printre cele șapte state care au ridicat această problemă oficial se află Suedia, Italia și Grecia, care se tem că respectiva interdicție ar putea încălca regulile Uniunii Europene și ar putea restricționa funcționarea pieței unice.
În Suedia, pliculețele care conțin nicotină au luat naștere în deceniul al doilea al anilor 2000 ca alternativă la snus, produs tradițional scandinav care se prezintă sub formă de plicuri cu conținut de tutun măcinat, utilizat de mai multe secole în regiune.
Anterior, aceste produse reprezentau o nișă destinată în special locuitorilor din nord, însă companiile de tutun consideră acum că ar putea constitui o sursă de venit considerabilă ca alternativă la țigări, ceea ce a dus la o atenție crescută la nivel global.
La Stockholm, a izbucnit nemulțumirea ca urmare a unei decizii luate în Franța, care a stârnit critici puternice. O interdicție impusă peste hotare a fost considerată un atac direct la modul de viață peculiar al poporului suedez.
Tradiția suedeză a consumului de snus, care datează din secolul al XVII-lea, a fost evocată de Dousa, care a afirmat:
„În Suedia, avem o tradiție legată de snus încă din secolul al XVII-lea”
.
El a accentuat că stilul de viață suedez este astfel vizat.
La Strasbourg, furtuna diplomatică a făcut simțită prezența sa și în cadrul Parlamentului European.
Un grup de cinci parlamentari europeni social-democrați din Suedia au exprimat intenția de a evita orașul francez, după ce au trimis o scrisoare președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, în care afirmă că decizia Franței reprezintă un atac direct la
„inima pieței interne a Uniunii”
.
Se afirmă că această decizie are repercusiuni imediate asupra libertății de mișcare a persoanelor, deoarece cetățenii Uniunii Europene se expun la penalități în cazul unei călătorii în Franța.
Au fost instituite limitări de natură distinctă.
La integrarea în Uniunea Europeană în 1995, Suedia a negociat o excepție de la regula comunitară care interzice comercializarea produselor din tutun pentru consum oral, astfel încât acestea să poată continua să fie vândute în Suedia fără restricții.
În ciuda faptului că pliculețele cu nicotină nu conțin tutun, ele nu intră sub incidența reglementărilor UE referitoare la tutun, ceea ce permite statelor membre să impună propriile limite, în așteptarea unei actualizări a cadrului legislativ de către UE la Bruxelles.
În prezent, normele Blocului sunt supuse unei revizuiri pentru prima dată începând cu 2014. Potrivit diplomaților, procesul anterior de revizuire a fost marcat de unele dintre cele mai puternice eforturi de lobby observate vreodată la Bruxelles,
Ultima revizuire a făcut obiectul unora dintre cele mai intense acțiuni de lobby înregistrate vreodată la Bruxelles
, însă această afirmație rămâne una pertinentă și astăzi.
a fost restructurată astfel:
Procesul de revizuire a normelor Blocului a fost demarat pentru prima dată din 2014. Eforturile de lobby din timpul ultimei revizuiri au fost extrem de intense, după cum afirmă diplomații de la Bruxelles.
în următoarea variantă
O revizuire a normelor Blocului are loc acum, fiind prima de după 2014. La Bruxelles, diplomații au semnalat că ultima revizuire a cunoscut eforturi de lobby fără precedent ca intensitate.
În timp ce unele state au optat pentru soluții alternative, Belgia și Olanda au decis să interzică vânzările, pe când Finlanda a ales să impună o reglementare mai severă a activităților comerciale. Franța a luat o măsură mai drastică, extinzându-l la întregul lanț de producție și distribuție.
COMENTARII / 0