În perspectiva alegerilor prezidențiale programate pentru aprilie 2027, o serie de candidați și-au manifestat deja intenția de a intra în competiție pentru a prelua funcția deținută în prezent de Emmanuel Macron.
În acest context, reprezentanții curentului extrem, Jordan Bardella de la Reunirea Națională (RN), pe partea dreaptă a spectrului politic, și Jean-Luc Melenchon de la Franța Nesupusă (LFI), pe partea stângă, sunt din ce în ce mai considerați drept potențiali participanți la cel de-al doilea tur de scrutin.
Articolul continuă prezentând detalii suplimentare în partea următoare.
O declarație recentă a lui Gabriel Attal, fost prim-ministru și membru al partidului Renaștere, a stârnit îngrijorare în rândul formațiunilor politice de centru și centru-dreapta care au susținut, la un moment dat după 2017, administrația președintelui Emmanuel Macron, care nu este eligibil pentru un nou mandat în anul viitor, din cauza limitării la două mandate consecutive.
Anunțul lui Gabriel Attal privind candidatura sa pentru anul viitor a creat neliniște în această zonă politică.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
În cazul în care Attal decide să candideze, ceea ce urmează să se întâmple în 2024, perspectivele celui care a făcut deja anunțul oficial de a participa la alegeri, Edouard Philippe, ar putea suferi o lovitură semnificativă; el este președintele partidului Orizonturi (HOR), situat în centru-dreapta și a ocupat funcția de prim-ministru sub mandatele lui Macron, perioadă care s-a desfășurat între anii 2017 și 2020.
Conform datelor din sondaje, Philippe are cele mai bune șanse de a ajunge în turul al doilea alături de Bardella și el este singurul care ar putea să învingă candidatul RN în cazul unui tur al doilea.
În scenariul în care Attal și Bruno Retailleau, liderul formațiunii neo-gaulliste Republicanii (LR, centru dreapta), participă în cursa electorală, posibilitatea ca un reprezentant al curentului politic centru – centru dreapta să avanseze în runda a doua devine din ce în ce mai puțin probabilă.
Se discută despre organizarea unui proces intern de selecție a candidatului, inițial limitat la susținătorii președintelui Macron, însă unele speculații sugerează extinderea sa chiar și către LR, care a colaborat în cadrul guvernului în perioada 2024 – 2025, însă până în prezent acest demers nu s-a materializat.
În spațiul politic de centru-stânga, Raphael Glucksmann pare să dețină poziția cea mai solidă, conform datelor sondajelor, fiind liderul formațiunii Piața Publică (PP, centru-stânga), care ar putea primi sprijin din partea Partidului Socialist (PS), însă este frecvent evaluat sub Melenchon.
În urma unor evoluții recente, scenariul unui al doilea tur de scrutin între Bardella și Melenchon capătă tot mai multă credibilitate. Rezultatele sondajelor care evaluează această posibilă confruntare prevăd o victorie zdrobitoare pentru candidatul RN. Însă, Bardella, care se bucură de un sprijin electoral cuprins între 32% și 38% în primul tur, se confruntă cu obstacole pe drumul către președinția Franței. O candidatură care depinde în mare măsură de rezultatul unei decizii judecătorești privind Marine Le Pen, lidera efectivă a RN, care a fost condamnată în primă instanță pentru deturnare de fonduri și declarată ineligibilă. Această decizie va fi reexaminată pe 7 iulie 2026 la Curtea de Apel din Paris.
Marine Le Pen, lidera grupului RN în Adunarea Națională, a participat deja la trei scrutine prezidențiale, și anume în anii 2012, 2017 și 2022, fiind învinsă de fiecare dată.
Între timp, Jordan Bardella, președintele RN și membru al Parlamentului European, a fost supus unor teste mai frecvente în sondaje decât Le Pen.
Presa din Franța a vorbit despre existența unor tensiuni între Bardella și Le Pen, determinate atât de diferențele de personalitate, cât și de opinii pe anumite teme, Bardella fiind considerat mai radical în comparație cu Le Pen.
2027 ar putea marca un moment istoric fără precedent în cei 68 de ani de existență ai Cincea Republici franceze, sub forma unei confruntări între Bardella și Melenchon în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Cei doi candidați sunt criticați pentru presupusa lor neglijență față de valorile “republicane”, care au reprezentat un consens între clasa politică și opinia publică de după cel de-al doilea război mondial.
– Nu este clar dacă această posibilă confruntare reprezintă o preocupare majoră pentru zona politică de centru și centru-dreapta
, care constituie singura forță capabilă să împiedice o eventuală victorie a extremei drepte în Franța, cu implicații nu numai pentru această țară, ci și pentru Europa și chiar pentru întreaga lume. Radicalismul atât de stânga, cât și de dreapta, manifestat de acești doi candidați, a ridicat deja semnale de alarmă.
COMENTARII / 0