Franța: Turul 2 al alegerilor municipale sub tensiune, cu ecouri la prezidențiale

La 22 martie, ziua în care 17 milioane de alegători, parte din cei 48 milioane de cetățeni cu drept de vot ai Franței, sunt așteptați să participe la cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea a peste 1.500 de consilii municipale. Deși această cifră pare considerabilă, ea reprezintă doar 4,4% din totalul celor aproape 35.000 de consilii locale, cel mai mare număr din Europa. În paralel, cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat în localitățile unde nici o listă nu a acumulat cel puțin 50% din voturi în primul tur, are loc în marea majoritate a orașelor mari și mijlocii din Franța.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Pentru a participa la cel de-al doilea tur, listele care au acumulat cel puțin 10% din voturi în prima rundă sunt eligibile, în timp ce listele care au obținut cel puțin 5% din voturi în turul 1 au posibilitatea de a se uni cu cele care s-au calificat deja pentru turul 2.

Citește șiSorin Grindeanu amenință cu plângere împotriva lui Dominic Fritz

În cel de-al doilea tur, 4.355 de liste sunt înregistrate în cele 1542 de localități și 29 de sectoare ale marilor orașe Paris, Lyon și Marsilia, potrivit datelor oficiale difuzate de franceinfo.
Peisajul electoral este divers, cu 561 de confruntări directe, 821 de lupte între trei competitori, 171 de întreceri între patru și 17 de dispute între cinci.
În plus, există 68 de localități în care nu are loc turul doi, deoarece nicio listă nu a fost depusă în primul tur.

Turul 2 al alegerilor municipale va avea loc în Franța, moment crucial care va avea repercusiuni politice de durată, inclusiv o posibilă „ipoteză de coșmar” la alegerile prezidențiale de anul viitor.

nu este suficient – va rog dati un paragraf de inceput sa pot lucra cu el
ok

Următorii sunt principalii actori implicați în competiția electorală.

Franța se confruntă cu o configurație politică diversă în cadrul alegerilor municipale, după cum urmează:

• La extremă stângă, se află Franța Nesupusă (LFI), alături de alte formațiuni politice de extremă stângă (EXG);
• În spațiul stângii, Stânga Unită (UG) reprezintă o coaliție formată din Partidul Socialist (PS), Ecologiștii, Partidul Comunist (PCF) și Piața Publică (PP, social-democrat);
• Totodată, există și Diverși Stânga (DVG);
• În centru, Blocul central (pro-prezidențial) reunește Renaștere (REN, centru), Orizonturi (HOR, centru-dreapta) și Mișcarea Democrată (MODEM, centru-dreapta);
• În spațiul dreptei, Uniunea Dreptei (UD) și Republicanii (LR, centru-dreapta), precum și Diverși Dreapta (DVD) sunt prezenți;
• Pe dreapta populistă și extremă, Reunirea Națională (RN) și Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR, dreapta) alcătuiesc o alianță, alături de;
• Recucerire (REC, extrema dreaptă) și alte partide de extremă dreaptă (EXD).
• Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și aliatul său Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR, dreapta);

Starea lucrurilor în primele 10 orașe ca mărime se prezintă în felul următor:

În Paris, lupta pentru putere este extrem de strânsă, lista condusă de Emmanuel Gregoire (PS), viceprimar, și lista uniunii drepte, care a făcut o alianță cu formațiunea centristă, fiind condusă de fosta ministră a justiției și culturii, Rachida Dati, se luptă pentru câștigarea controlului în capitala care a fost guvernată de stânga din anul 2001. Lista LFI, condusă de Sophia Chikirou, are un rol crucial în această luptă, în timp ce lista REC, sub conducerea Sarah Knafo, s-a retras și a făcut apel la alegători să o voteze pe Rachida Dati.

În orașul Marsilia, lista condusă de Benoit Payet, primarul din partea Partidului Socialist, se află într-o poziție avantajoasă față de lista condusă de Franck Allisio din partea RN. O listă cu orientare centristă a reușit să se mențină în cel de-al doilea tur. Pe de altă parte, lista condusă de Sebastien Delogu, deputat din partea LFI, avertizează cu privire la ceea ce consideră a fi pericolul fascist pe care îl reprezintă RN, potrivit spuselor sale:

“pericolul fascist”

În orașul Lyon, o alianță electorală a fost încheiată între lista condusă de primarul ecologist Grégory Doucet și lista LFI, ceea ce a plasat această listă în poziția de favorit pentru alegerile municipale.
Jean-Michel Aulas, președintele echipei de fotbal Olympique Lyon, conduce o listă de centru și centru-dreapta, care se află în fața unei provocări dificile.

Nu există citate

Nu sunt liste explicite.

În orașul Toulouse, edilul LR Jean-Louis Moudenc se confruntă cu o situație delicată, lista sa obținând doar 30% în primul tur, în timp ce coaliția de stânga, formată din UG și LFI, a înregistrat un scor combinat de 52% după ce listele lor au fost unite.

În orașul Nisa, se înregistrează un avans considerabil pentru liderul UDR, Eric Ciotti, în fața actualului primar, Christian Estrosi, reprezentant al centrului-dreapta, într-un context în care dreapta populistă și extremă are oportunități semnificative de câștig în cel mai mare oraș din Franța.

În orașul Nantes, o alianță electorală a fost încheiată între lista Uniunii Generale (UG) condusă de primărița socialistă Joanna Rolland și lista La France Insoumise (LFI), care se confruntă cu riscul de a pierde controlul primăriei în favoarea unei liste conduse de Foulques Chombart de Lauwe, candidat din partea Les Républicains (LR).

În orașul Montpellier, lista condusă de primarul Michaël Delafosse din partea UG se află într-o poziție avantajoasă.
Aceasta este situația înainte de confruntarea cu listele LFI, respectiv cea condusă de un miliardar, care este și președintele echipei de rugby Montpellier Herault, listă care se prezintă în mod independent.

În orașul Strasbourg, un scenariu electoral complet neobișnuit a luat naștere, în care primărița ecologistă Jeanne Barseghian a încheiat o alianță cu lista LFI, pentru a face față fostei primărițe Catherine Trautmann, reprezentând PS, care la rândul ei a format o alianță cu lista partidului de centru dreapta HOR. Pe buletinul de vot, cetățenii vor găsi, de asemenea, lista LR, într-un scrutin care se anunță a fi extrem de imprevizibil și deschis oricărui rezultat.

În orașul Bordeaux, o confruntare electorală importantă se va desfășura între două liste: una condusă de către Pierre Hurmic, primarul în funcție și lider al UG, care a optat pentru o strategie politică de independență față de lista LFI, și cealaltă, condusă de fostul ministru cu viziuni centriste, Thomas Cazenave.

În orașul Lille, o alianță electorală a fost încheiată între lista condusă de primarul Partidului Socialist, Arnaud Leslandes, și cea a partidului Ecologiștilor, ceea ce o poziționează drept favorită în fața celorlalte trei liste, și anume cele ale La France Insoumise, Blocului Central și Rassemblement National, într-o confruntare electorală care a ajuns în turul al doilea.

În orașe precum Toulon, cu o populație de 200.000 de locuitori, se înregistrează situații remarcabile, unde echipa condusă de deputata RN Laure Lavalette se află într-o poziție favorabilă pentru a obține victoria, având pe lista sa pe David Gerard, antrenorul echipei naționale de rugby a României, pe locul doi.
O situație similară se înregistrează și în orașul Le Havre, cu 166.000 de locuitori, unde actualul primar și lider al HOR, Edouard Philippe, fost prim-ministru în perioada 2017-2020, se confruntă într-un balotaj strâns cu lista UG și cea a RN.
Edouard Philippe reprezintă prima personalitate politică de anvergură care a făcut publică intenția sa de a participa în alegerile prezidențiale programate pentru anul 2027, moment în care președintele în funcție Emmanuel Macron nu va mai putea candida.

În urma alegerilor, lista care obține cele mai multe voturi primește în mod automat jumătate din numărul total al mandatelor care urmează să fie atribuite, cu excepția orașelor Paris, Marsilia și Lyon, unde aceasta obține doar un sfert din mandate. Cealaltă parte a mandatelor este distribuită proporțional cu rezultatele obținute de fiecare listă. Acest sistem de atribuire a mandatelor are drept scop garantarea unor majorități stabile pe perioada de șase ani cât durează mandatul consiliului municipal.

În perspectivă imediată, rezultatul acestor alegeri are o importanță deosebită, deoarece aproximativ 500.000 de consilieri municipali urmează să fie aleși, iar 90-95% dintre cei 160.000 de „mari electori” vor fi desemnați. Acești „mari electori”, împreună cu deputații, deputații europeni, senatorii, consilierii departamentali și regionali, vor avea rolul de a desemna membrii Senatului Franței, și anume jumătate în 2026 și cealaltă jumătate în 2029. Această procedură devine și mai semnificativă având în vedere că Adunarea Națională, camera inferioară aleasă direct, se confruntă cu lipsa unei majorități clare.

În perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, scrutinul municipal actual reprezintă un test crucial. Performanțele remarcabile ale formațiunilor de extremă, și anume RN/UDR în dreapta și LFI în stânga, ar putea indica un posibil scenariu pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care i-ar opune pe Jordan Bardella, liderul RN, sau Marine Le Pen, în cazul în care aceasta își va reveni din ineligibilitatea dictată în 2025, și Jean-Luc Melenchon, fondatorul LFI, acuzat de antisemitism chiar de către reprezentanții stângii și care a creat o diviziune majoră în interiorul stângii.
Acest context a generat haos în ceea ce privește posibilitățile de alianță, concretizat prin refuzul de a fuziona cu LFI la turul al doilea în orașe precum Paris, Marsilia, Montpellier și Bordeaux, și, dimpotrivă, prin fuziuni în orașe ca Lyon, Toulouse și Nantes, ceea ce a dus la acuzații de ipocrizie la adresa liderilor Uniunii Generale.

În cazul unui al doilea tur de scrutin între Bardella și Melenchon, rezultatele sondajelor indică o victorie clară a candidatului RN, scenariu care a fost catalogat drept “ipoteza de coșmar” de către multiple personalități politice și analiști, ipoteză ce ar putea deveni realitate în urma acestor alegeri municipale.