Comisia Europeană aspiră ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, să devină mai adaptabil, astfel încât statele membre să poată răspunde prompt la crize economice, conflicte armate sau catastrofe naturale. Totuși, această flexibilitate ar putea presupune un cost semnificativ: reducerea capacității instituțiilor europene de a monitoriza destinația fondurilor.
Într-un interviu acordat publicației Politico, președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a ridicat îndoieli asupra componentelor principale ale reformei sugerate de Bruxelles.
„Devine mai dificil pentru noi să urmărim banii”, a declarat Murphy.
Citește șiDNA închide dosarul cu Cristian Anton, ARR, a amenințat inspectori
El a precizat că noul mecanism ar putea delega o proporție considerabilă a sarcinii de audit al cheltuielilor către autoritățile naționale.
„Practic, îi spui statului membru: iată o mulțime de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”, a avertizat președintele instituției europene.
În jur de 900 de miliarde de euro, toate acestea se regăsesc sub formă de un singur fond imens.
Printre modificările majore sugerate de Comisia Europeană se numără consolidarea mai multor tipuri de finanțare într-un singur cadru, numit Planurile de Parteneriat Național și Regional.
În intervalul 2028–2034, se estimează că va dispune de aproximativ 865 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape jumătate din bugetul multianual inițial propus de Comisie, estimat la aproximativ două trilioane de euro.
În loc să se aplice mecanisme separate, cu reguli și controale proprii, pentru agricultură, dezvoltare regională și alte sectoare, fonduri semnificativă vor fi administrate prin planuri naționale integrate.
Statele membre ar putea beneficia de o libertate sporită în determinarea priorităților și alocarea resurselor, păstrându‑se în cadrul normelor europene.
În cazul României, transformarea revine cu o semnificație majoră, pentru că noul mecanism ar trebui să integreze fondurile alocate sectorului agricol și cele destinate politicii de coeziune, două dintre principalele surse de finanțare europeană pentru infrastructură, dezvoltarea zonelor rurale și diminuarea inegalităților economice.
Murphy avertizează, totuși, că îmbinarea unor programe extrem de diferite într-un singur mecanism va face verificările mai dificile.
„Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”
a pus această întrebare.
Au fost descoperite nereguli de miliardelor de euro în modul de cheltuire a fondurilor UE.
Alerta este emisă în contextul problemelor deja evidențiate de Curtea de Conturi Europeană în gestionarea bugetului comunitar.
Conform informațiilor furnizate de Politico bazându-se pe ultimul raport al auditorilor europeni, greșelile detectate în activitățile susținute din bugetul UE au influențat cheltuielile, estimându-se la cinci miliarde de euro.
Este esențial să menționăm că aceste greșeli nu constituie automat acte de fraudă sau sume sustrase. Ele cuprind, de asemenea, cheltuieli care nu se conformează criteriilor de eligibilitate, procedurilor de achiziție sau altor condiții stabilite de legislația europeană.
Președintele Curții de Conturi subliniază că, în viitorul sistem bugetar, s-ar putea face dificil chiar și să se estimeze cu aceeași exactitate sumele cheltuielilor supuse neregulilor.
Motivul este că autoritățile de audit din fiecare stat membru au atribuții, proceduri și metode de control diferite.
Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene, a afirmat că controalele realizate de instituție au evidențiat în mod constant deficiențe în ceea ce privește fiabilitatea verificărilor la nivel național.
„An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”
, a precizat acesta.
Din subvenții agricole destinate pășunilor fictive, se trece la vile de lux.
Riscurile nu rămân exclusiv teoretice. Sistemul actual de distribuire a fondurilor europene a suferit deja consecințe din cauza unor scandaluri legate de utilizarea subvențiilor.
Grecia, autoritățile au deschis investigații asupra unor situații în care s-au cerut subvenții agricole pentru pășuni inexistente sau pentru terenuri pe care beneficiarii nu dețineau drepturile oficial recunoscute.
Slovacia a înregistrat utilizarea fondurilor europene alocate pentru promovarea turismului rural în scopul achiziționării proprietăților de lux, iar se susține că unele proiecte nu au îndeplinit obiectivele pentru care au primit finanțarea.
Murphy afirmă că politica agricolă comună — care a avut de obicei un capitol bugetar dedicat — poate fi verificată mai eficient dacă nu este împletită cu numeroase alte arii de finanțare.
Modelul PNRR a fost acuzat de lipsă de transparență.
Noua structură sugerată de Comisie se bazează, în parte, pe Mecanismul de Redresare și Reziliență, inițiată în urma pandemiei de COVID-19 și folosită pentru susținerea planurilor naționale de redresare, printre ele PNRR-ului României.
Modelul facilitează asocierea plăților europene cu realizarea unor jaloane și obiective, conferind guvernelor o anumită flexibilitate în planificarea investițiilor și a reformelor.
Conform declarației lui Murphy, avantajele legate de flexibilitate au venit însoțite, însă, de o transparență mai scăzută în ceea ce privește beneficiarii finali.
În cadrul programelor europene clasice, auditorii au posibilitatea de a inspecta direct, inclusiv fermele care beneficiază de subvenții. În contextul mecanismului de redresare, cerințele de divulgare a informațiilor privind beneficiarii sunt mai reduse, dintre acestea fiind obligația de a publica anual topul celor mai mari 100 de beneficiari finali din fiecare stat membru.
„Nu este foarte transparent. Unde ajung, de fapt, banii europeni? Asta contează”, a declarat Murphy.
El a subliniat că combinarea diferitelor domenii, fiecare cu scopuri, termene și forme de finanțare distincte, poate crea un sistem mai puțin predictibil și mai dificil de verificat.
Comisia Europeană neagă reproșurile și declară că va păstra controalele.
Comisia Europeană susține reforma, argumentând că elementele esențiale ale sistemului de control existent vor rămâne nealterate.
Executivul comunitar susține că autoritățile naționale posedă mecanisme de verificare eficiente și că Bruxellesul va păstra capacitatea de a interveni atunci când detectează probleme.
Comisia ar putea cere statelor membre să ajusteze planurile sau să implementeze mecanisme de corecție pentru a corecta deficiențele.
Propoziția oficială include, printre altele, asigurări pentru statul de drept, transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor, precum și întărirea sistemului de publicare a datelor despre beneficiari într-o bază centralizată.
COMENTARII / 0