Grecia sugerează ca Uniunea Europeană să po
Thanos Plevris, ministrul grec al Migrației și Azilului, a propus joi suspendarea dreptului la azil în cadrul Uniunii Europene în situațiile în care apare un aflux masiv de migranți aflați în stare neregulamentară.
Propunerea, subiectul dezbaterii, ar implica o transformare semnificativă a strategiei continentului în ceea ce privește migrația, prin posibilitatea de a trimite migranții înapoi fără a analiza cererile lor de azil la nivel individual. Această acțiune ar putea genera „returnări colective”, care, în prezent, contravenează dispozițiile legislative ale UE
Citește șiNicușor Dan, în fața unui nou impas. Două scenarii pentru formarea Guvernului, premier tehnocrat sau rocadă guvernamentală
Grecia își propune să integreze inițiativa în „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”, o lege nouă pe care Comisia Europeană intenționează să o aducă în discuție în lunele viitoare pentru a contracara migrația neregulamentară și utilizarea migrației ca instrument la frontierile externe ale UE.
Atena a propus un mecanism denumit „Regimul special de derogare”, care ar urma să fie activat numai în circumstanțe excepționale. Printre criterii se numără o creștere rapidă a sosirilor neregulamentare, presiunea asupra infrastructurii locale și existența unor dovezi că fluxurile migratorii sunt organizate sau facilitate de țări din afara UE.
În cazul în care se activă, sistemul ar permite o întrerupere temporară a depunerii cererilor de azil, aplicarea unor proceduri de repatriere accelerate și furnizarea imediată de sprijin din partea agenției europene de protecție a frontierelor, Frontex.
Conform unor diplomați, negocierile au durat doar câteva minute după ce Plevris a expus propunerea în Consiliului Afaceri Interne din Luxemburg. Mai multe state membre par, totuși, să susțină această măsură.
„A existat o disponibilitate clară de a analiza această chestiune și de a vedea ce este posibil”
un diplomat european a comunicat pentru Euronews.
Polonia, Germania, Austria și Danemarca se includ în rândul țărilor care și-au arătat sprijinul.
„Procedurile normale de azil nu pot avea loc atunci când este clar că [un aflux masiv de migranți] nu reprezintă o situație umanitară, ci una provocată de acțiuni de trafic de persoane și de dezinformare”, a declarat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt.
Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne, a declarat că
„Dacă 70.000 de persoane, în special bărbați tineri, sosesc într
Ministrul belgian al Migrației, Anneleen Van Bossuyt, a afirmat, de asemenea, că nu trebuie să existe
„subiecte tabu”
în contextul examinării măsurilor ce vizează optimizarea procesului de returnare a migranților aflați în stare neregulamentară.
Partidul Popular European a propus, în primele zile ale săptămânii, suspendarea dreptului la azil ca răspuns la
„atacuri hibride”
, în care state terțe sprijină migrația
Politicienii de stânga, experții în migrație și grupurile din societatea civilă au ridicat îndoieli față de propunere, argumentând că suspendarea unui drept fundamental ar fi fără precedent și ar putea submina garanțiile existente.
În trecut, anumite state membre au întrerupt temporar gestionarea cererilor de azil.
În Greece, procesarea cererilor a fost întreruptă timp de o lună în Martie 2020 și din nou pentru trei luni în Iulie 2025, ca reacție la un val neașteptat de sosiri maritime provenind din Libia. În același an, Polonia a adoptat o măsură analogă în Martie 2025, limitând fluxul migranților care traversau granița dinspre Belarus.
UE, la nivelul său, continuă să fie subiect de dezbatere în ceea ce privește suspendarea azilului. Conform reglementărilor existente, indivizii aflați pe teritoriul unui stat membru au posibilitatea de a depune o cerere de azil, iar aceste solicitări sunt supuse unei evaluări individuale.
Începând cu anul 2023, numărul de cereri de azil depuse în Uniunea Europeană a diminuat. În prima jumătate a acestui an, aproximativ 332.000 de persoane au solicitat azil în statele UE, Elveția și Norvegia, înregistrând o scădere de 17% față de aceeași perioadă din 2025.
În aceeași întâlnire, miniștrii europeni au aprobat „Regulamentul privind returnarea” cu o decizie definitivă, o lege gândită să accelereze procesul de returnare a migranților care nu dețin dreptul legal de a rămâne în UE. Actul conferă statelor membre dreptul de a înființa, prin acorduri cu țări din afara Uniunii, centre de deportare localizate în afara blocului comunitar, denumite „centre de returnare”.
COMENTARII / 0