Partidul Social Democrat a hotărât să înceteze sprijinul politic acordat premierului Bolojan. Timp de zece luni, colaborarea sau compromisul a prevalat, perioadă în care organizația condusă de Sorin Grindeanu a militat pentru evitarea oricărei asocieri cu măsuri de austeritate și pentru câștigarea încrederii președintelui Nicușor Dan.
Durata medie de viață a guvernelor din România, în ultimul deceniu, a fost de aproximativ 10 luni, perioadă care se dovedește a fi mai scurtă decât intervalul necesar pentru execuția bugetului anual. Această realitate a fost adusă în discuție în contextul schimbării guvernului condus de Bolojan. Între timp, un personaj influent și relativ necunoscut din cadrul PSD a reușit să câștige teren.
Guvernul Bolojan are o durată de viață de 10 luni, perioadă care se dovedește a fi mai scurtă decât intervalul alocat pentru execuția bugetului anual.
O analiză a duratei de viață a guvernelor anterioare arată următoarele:
Citește șiCongresul SUA decide încetarea monedei de un cent după 234 de ani
- Guvernul Cioloș a funcționat între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, o perioadă de 13 luni;
- Guvernul Grindeanu a durat între 4 ianuarie 2017 și 29 iunie 2017, adică 6 luni;
- Guvernul Tudose a existat între 29 iunie 2017 și 29 ianuarie 2018, o perioadă de 7 luni;
- Guvernul Dăncilă a funcționat între 29 ianuarie 2019 și 10 octombrie 2019, adică 21 de luni;
- Primul guvern Orban a durat între 4 noiembrie 2019 și 14 martie 2020, o perioadă de 4 luni;
- Al doilea guvern Orban a funcționat între 14 martie 2020 și 23 decembrie 2020, adică 9 luni;
- Guvernul Cîțu a existat între 23 decembrie 2020 și 25 noiembrie 2021, o perioadă de 11 luni;
- Guvernul Ciucă a durat între 25 noiembrie 2021 și 15 iunie 2023, adică 6 luni;
- Guvernul Ciolacu a funcționat între 15 iunie 2023 și 23 decembrie 2024, o perioadă de 18 luni;
- Al doilea guvern Ciolacu a existat între 23 decembrie 2025 și 23 iunie 2025, adică 6 luni;
- guvernul Bolojan – 23 iunie 2025 – 20 aprilie 2026 – 10 luni
În ultimul deceniu, PSD a deținut puterea executivă pentru o perioadă care se apropie de 9 ani, fiind o prezență dominantă pe scena politică. Durata lungă de guvernare a acestui partid a fost marcată de multiple mandate consecutive.
România a cunoscut o perioadă de schimbări politice intense, cu un număr de 11 guverne la putere între anii 2015 și 2026, caracterizate prin diverse orientări ideologice și configurații ale alianțelor politice. În prezent, se pregătește instalarea celui de-al 12-lea guvern, decizie care a fost luată de către PSD.
PSD a ocupat spațiul de la Palatul Victoria în două perioade distincte: între 17 noiembrie 2015 și 10 octombrie 2019, respectiv din 25 noiembrie 2021 până în 20 aprilie 2026. O perioadă care se apropie de 9 ani din 10, reflectând, în esență, opțiunea cetățenilor români. Acest rezultat decurge din votul exprimat pentru Parlament, mecanismul fundamental al democrației. Iar despre democrație, Winston Churchill avea o părere tranșantă:
Iar democrația este cea mai proastă formă de guvernare, cu excepția tuturor celorlalte
, după cum obișnuia el să spună.
Durata medie de viață a unui guvern este mai scurtă decât perioada pentru care este alocat bugetul pe care acesta trebuie să-l administreze. Guvernele, în medie, rezistă doar 10 luni, un interval de timp mai mic decât cel necesar pentru execuția bugetului anual.
Durata medie de funcționare a unui guvern în România este de 10 luni, o perioadă mai scurtă decât intervalul pentru care este alocat bugetul. Această medie a fost atinsă și de Cabinetul Bolojan, care a reușit să se mențină pe durata medie a ultimilor 10 ani. Astfel, viața unui guvern în România este condiționată de 10 luni, un termen care coincide cu perioada de execuție a bugetului alocat.
În perioada cuprinsă între ianuarie 2018 și noiembrie 2019, cel mai longeviv Cabinet a fost condus de către Viorica Dăncilă, sub coordonarea lui Liviu Dragnea.
PSD a raportat o guvernare de succes
În incinta sali „I.I.C Brătianu”, care poartă numele fostului lider PNL, se desfășura ieri evenimentul, spațiu care aduce aminte de marile realizări ale guvernării liberale din perioada 1922-1926 și de adoptarea Constituției moderne din 1923.
Despartirea de Ilie Bolojan ar fi putut fi, oare, Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și al PSD, intenționat să o realizeze în cadrul ultimei scene? Este greu de stabilit cu certitudine.
Luni, am participat la o reuniune care a durat aproape două ore, unde am ascultat 14 discursuri la Palatul Parlamentului. Acestea prezentau o perspectivă pozitivă asupra activității PSD sub conducerea lui Ilie Bolojan.
Nu există discursuri directe de citat.
Nu a existat nici un citat direct care să poată fi reprodus verbatim.
Locul execuției de ieri a fost sala „I.I.C Brătianu”
Umbra lui Marian Neacșu în Sala Brătianu
Nu s-a rostit nici un termen, nici o mențiune referitoare la erorile PSD în procesul decizional guvernamental.
Într-o declarație recentă, s-a afirmat că guvernul actual este într-o situație delicată. „Fiecare a devenit o țintă vie” potrivit unor surse din interior. Această afirmație a ridicat îngrijorări cu privire la stabilitatea și securitatea actualului guvern.
În inima clădirii Parlamentului, o scenă are loc, capabilă să trezească interesul și reflecția, mai ales pentru cei care abia sosesc în acest oraș aflat la granița de est a Uniunii Europene, unde atât democrația stabilă, cât și economia de tip capitalist sunt menținute cu efort în viață, alături de întreaga țară. Este un moment care te face să te întrebi despre viitorul acestei părți a Europei.
În mod evident, răspunsul la această întrebare rămâne neclar, deoarece PSD pare să aibă opinii divergente cu privire la eficiența propriei guvernări.
Se constată rapid că administrația în cauză se confruntă cu o situație critică din cauza unei singure persoane: Ilie Bolojan. Într-un gest de asumare a responsabilității, Sorin Grindeanu a declarat:
„Ne cerem scuze românilor, PSD și-a diluat identitatea de stânga”
, încercând astfel să explice ruperea de Ilie Bolojan. De asemenea, discursului său, remarcat anterior de HotNews în timpul unor repetiții, li s-a adăugat un nou episod, atunci când liderul PSD a vorbit în fața unei săli goale.
Într-o atmosferă încărcată de seriozitate, liderul PSD și-a exprimat îngrijorarea în fața membrilor săi, care urmau să decidă retragerea sprijinului politic acordat lui Ilie Bolojan, afirmând că „fiecare a devenit o țintă vie”, și că propaganda de dreapta este îndreptată împotriva PSD.
Ilie Bolojan a etichetat fenomenul drept fuga de responsabilitate. Pe de altă parte, Sorin Grindeanu descrie noua realitate ca fiind expresia voinței românilor.
Marian Neacșu, un vicepremier cu un rol cheie în guvernare și coordonarea programelor economice, afirmă:
„Azi facem istorie”
. În ciuda influenței sale considerabile, acest personaj nediscutat în spațiul public rămâne un necunoscut pentru majoritatea oamenilor de pe stradă.
Ion Iliescu a descris o persoană ca fiind „umbra puterii de partid și de stat”, care servește interesele populației.
Acesta este un individ extrem de influent, cu toate că nu și-a exprimat niciodată opiniile publice, nici măcar printr-un interviu, și nici nu a lansat vreo declarație legată de economie.
Nu are o poziție publică cunoscută, însă este considerat o figură cheie în ceea ce privește succesul guvernării PSD.
„De partid și de stat”
sunt cuvintele cu care Ion Iliescu l-a caracterizat.
La Ministerul Agriculturii, Barbu ține un discurs care a captivat atenția, fiindcă reforma este prezentată ca o necesitate stringentă. Ministrul, propus de Paul Stănescu, deși nu strălucește prin abilități oratorice, reușește să obțină aplauze pentru critica sa la adresa multinaționalelor.
„Este evident că trebuie să facem schimbări fundamentale”
, declară el, idee reluată ulterior și de către Sorin Grindeanu.
PSD a fost factorul care a prevenit colapsul economic al României, potrivit evaluării specialiștilor în comunicare. România traversează în prezent o perioadă de criză economică acută, fenomen care a fost ameliorat de către PSD.
România traversează acum un moment critic din punct de vedere politic. Sorin Grindeanu se pare că nu a fost impresionat de reacțiile pozitive față de Olguța Vasilescu și Bogdan Ivan. Scopul este considerat a fi unul singur de către social-democrați, care neagă existența oricăror rivalități interne în partid.
Rezultatele referendumului intern din cadrul PSD au fost făcute publice, reflectând opinia predominantă a membrilor săi. 97,7% dintre participanți au optat pentru votul afirmativ, în timp ce 2,3% au ales votul negativ, după cum relatează sursele din partid.
Este evident că rezultatul este zdrobitor și nu lasă loc de îndoială. PSD a făcut clar opțiunea de a nu continua cu Bolojan. Un asemenea verdict electoral l-ar fi impresionat probabil chiar și pe Brătianu, cunoscut pentru abilitatea sa de a schimba guvernul condus de un liberal.
COMENTARII / 0