Executivul va raporta Curții Constituționale o potențială incompatibilitate juridică de ordin constituțional cu Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a inițiat o acțiune în justiție împotriva Guvernului pentru neachitarea restanțelor salariale ale magistraților. În procesul de elaborare a bugetului pe 2026, deși fondurile necesare erau incluse inițial, Ilie Bolojan a hotărât să redistribuie sumele suplimentare destinate magistraților pentru acoperirea cheltuielilor cu ajutorul pentru pensionari și pentru achitarea datoriilor acumulate de primării, decizii care au avut susținerea PSD la acel moment.
UPDATE 14:45
Declarații surprinzătoare de la premierul interimar Ilie Bolojan, care consideră inadmisibil ca o instanță judecătorească să-și majoreze atât salariile, cât și să pronunțe hotărâri definitive.
Pentru a achita integral sumele restante cu privire la salariile magistraților, așa cum solicită Înalta Curte, Executivul s-ar confrunta cu o decizie dificilă: fie crește deficitul bugetar, fie reduc cheltuielile alocate altor sectoare sau majoră impozitele și taxele.
Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție au ridicat îngrijorări legate de echilibrul dintre puterile statului, după ce Lia Savonea a condus instanța care a făcut solicitări ce ar putea schimba modul de alocare a fondurilor publice.
Potrivit Bolojan, această situație are potențialul de a stabili un model care ar putea fi aplicat în cazul altor instituții, generând astfel repercusiuni asupra separației puterilor în stat.
Citește și„Mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri”. De ce George Simion nu regretă demiterea lui Bolojan
„Poate să creeze un precedent pentru toate instituțiile”
, a punctat el.
Informații suplimentare pot fi găsite AICI.
UPDATE 13:35
Guvernul a luat decizia de a înainta sesizarea către Curtea Constituțională în urma discrepanței apărute cu Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit sursei digi24.ro.
Informația inițială a fost reluată sub forma unui nou articol intitulat „Video Guvernul va sesiza CCR după ce Înalta Curte a cerut în instanță bani mai mulți pentru salariile restante ale magistraților”.
Guvernul României va examina astăzi o informare privind un litigiu intentat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și Ministerului Finanțelor (dosar nr. 1844/2/2026 – Curtea de Apel București).
„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”,
Această informare are legătură cu o solicitare de suplimentare a bugetului pentru 2026.
În urma analizei, Executivul va examina astăzi oportunitatea de a sesiza CCR.
Originea acestei situații poate fi identificată în momentul inițial al evenimentelor.
Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat o acțiune judiciară împotriva Guvernului Bolojan la începutul anului, în luna martie, din cauza neachitării sumelor necesare pentru acoperirea drepturilor salariale obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești.
Aceste restanțe au rezultat din deciziile pronunțate în anul 2023 de către Înalta Curte și Parchetul General, care au stabilit o creștere salarială de 25% pentru judecători și procurori, cu efect retroactiv începând din 2018.
Anterior, Guvernul furnizase fondurile necesare, însă ulterior a decis să reducă substanțial suma alocată.
O nouă acțiune a fost anunțată Înalta Curte după ce Guvernul a redus fondurile alocate acestei instituții.
Documentul bugetar pentru 2026 prezentat Parlamentului prevedea o alocare financiară de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mare decât anul precedent, bani care urmau să acopere și cheltuielile pentru drepturile restante stabilite prin hotărâri judecătorești.
Decizia de a reorienta fonduri a fost luată de Guvern, care a optat pentru 1,1 miliarde de lei pentru un pachet de sprijin social, amânând astfel anumite cheltuieli.
În urma deciziei Înaltei Curți, Guvernul se pregătește să sesizeze Curtea Constituțională a României, după ce instanța superioară a solicitat fonduri suplimentare pentru acoperirea restanțelor salariale ale magistraților.
„Puterea judecătorească nu poate stabili cum se distribuie banii publici”
Executivul a luat cunoștință de o notă informativă, discutată în cadrul reuniunii de la Palatul Victoria, potrivit căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența de a influența modul de alocare a fondurilor din bugetul de stat.
Guvernul a primit o solicitare să aloce fonduri suplimentare pentru acoperirea restanțelor salariale ale magistraților, după ce Înalta Curte a decis ca Guvernul să fie obligat să plătească sumele restante.
În urma acestei decizii, Guvernul va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a rezolva această problemă.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, arată documentul.
nu este corect, reiau:
Într-un document oficial se arată că decizia instanței de a obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare pentru plata restanțelor salariale ale magistraților constituie o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Înalta Curte a decis ca Guvernul să fie obligat să plătească sumele restante, ceea ce perturbă direct echilibrul bugetar național.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, arată documentul.
Decizia Înaltei Curți a ridicat întrebări cu privire la implicațiile financiare ale solicitării sale. Curtea a înaintat o cerere pentru alocarea unor fonduri suplimentare destinate acoperirii salariilor restante ale magistraților. Această decizie a fost luată în urma unei analize detaliate a situației financiare actuale. În replică, Guvernul a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a clarifica această problemă.
Potrivit unei acțiuni în instanță, Înalta Curte a ÎCCJ a argumentat că nerestituirea sumelor restante constituie o încălcare a dreptului de proprietate al magistraților, precum și a principiului separării puterilor în stat.
În documentul de sesizare a instanței, se specifica faptul că neachitarea sumelor restante are un impact negativ asupra dreptului de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii de mai bine de zece ani fără să fi fost onorate.
În același timp, cea mai înaltă instanță judecătorească din țară Înalta Curte a lansat acuzații grave împotriva Executivului, susținând că acesta încălcă grav principiul fundamental al separației puterilor în stat și aduce atingere legitimității și autorității instanțelor judecătorești.
COMENTARII / 0