Într-o primă evaluare, Guvernul a examinat un proiect de reglementare care acordă statului posibilitatea de a interveni în situațiile în care anumite companii cheie pentru economie se confruntă cu dificultăți. Acest act normativ introduce o nouă clasificare pentru „societățile de interes strategic” și identifică sectoarele vizate, care includ industria extractivă, producția de oțel, aluminiu și ciment, industria de apărare, IT&C, transportul energiei și producția de energie electrică și gaze.
Intervenția statului în companiile strategice va fi posibilă datorită unei noi abordări, prioritare fiind obiectivul principal al guvernului. Acesta din urmă pregătește cadrul necesar pentru o implicare mai puternică a statului în aceste entități economice cheie.
O nouă reglementare propune intervenția directă a statului în situațiile în care anumite capacități critice sunt pe punctul de a-și întrerupe activitatea, prin exercitarea unui control sporit asupra activelor și participaților acestora.
Citește șiȘeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA
Instituirea dreptului de preempțiune de cumpărare al statului asupra unor active sau participații
devine o măsură posibilă, permițând statului să aibă prioritate la achiziționarea anumitor active sau participații în cazul în care companiile respective sunt vândute sau se luptă cu probleme financiare.
În esență, această abordare îi permite statului să intervină direct pentru a preveni eventuale perturbări ale activităților esențiale, prin asigurarea continuității operaționale a companiilor strategice.
În plus, autoritățile vor avea posibilitatea să intervină direct pentru a preveni sistarea activității unor entități strategice, implementând totodată sisteme de supraveghere a infrastructurilor vitale, cu obiectivul de a preîntâmpina dispariția unor sectoare economice fundamentale și de a diminua vulnerabilitățile față de factorii externi critici.
Este posibil ca statul să preia datoriile unor companii considerate strategice.
În cadrul unei alte propuneri de ordonanță examinată de Guvern, se are în vedere consolidarea atribuțiilor Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, care urmează să aibă posibilitatea de a prelua obligațiile financiare ale anumitor societăți de la ANAF sau de la alte entități publice.
Se referă la obligații financiare cum ar fi impozite, taxe și contribuții, precum și amenzi și alte venituri consolidate în bugetul general, inclusiv penalitățile aferente.
O nouă abordare vizează atât entitățile economice deținute de stat, cât și societățile considerate de importanță strategică care se află în procedura de insolvență ori de executare silită, cu scopul de a gestiona cu mai multă eficiență recuperarea creanțelor și de a ocroti interesele statului.
Într-o evoluție instituțională, AAAS capătă un rol central.
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția responsabilă cu administrarea activelor și a participațiilor statului în multiple întreprinderi, a fost și ea subiectul unor analize guvernamentale. O reorganizare instituțională este preconizată, care să o transforme într-un organ central de specialitate cu personalitate juridică, plasat în subordinea Guvernului, fapt ce îi va consolida poziția în gestionarea activelor respective.
Noile reglementări prevăd o extindere a competențelor AAAS, care vor include administrarea activelor confiscate ca urmare a sancțiunilor internaționale sau a recuperării creanțelor.
Finanțarea acestei instituții va fi asigurată în întregime din fondurile alocate de la bugetul de stat.
Vor fi introduse norme privind achitarea obligațiilor financiare către angajați pentru perioadele lucrate.
Guvernul a studiat posibilitatea de a ajusta cadrul legal referitor la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, un mecanism care permite salariaților să-și recupereze drepturile salariale în situația în care angajatorul devine insolvent.
Nou set de reglementări vine să ofere clarificări privind intervalul de timp în care pot fi achitate sumele restante, acestea fiind condiționate de statutul juridic al angajatorului, fie că este vorba despre insolvență sau concordat preventiv, precum și de metodologia de calcul a drepturilor salariale care urmează să fie acoperite din fonduri dedicate.
În plus față de alte reglementări, acest act normativ definește și modalitățile de finanțare din fondul respectiv, și anume contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru angajații care sunt afectați de aceste schimbări.
Mecanismul de acordare a plăților urmează să fie armonizat și simplificat prin actualizarea procedurilor administrative și a documentelor necesare, astfel încât să poată fi aplicat în mod uniform și eficient în situațiile în care angajatorii se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor salariale.
Consumatorii vor fi mai bine protejați, conform noilor reglementări.
Executivul a emis o ordonanță de urgență prin care sunt aduse modificări reglementărilor existente în domeniul financiar, cu accent pe contractele de servicii financiare la distanță. Această decizie a fost luată pentru a aduce cadrul normativ în concordanță cu necesitățile actuale ale pieței financiare, garantând protecția consumatorilor și buna funcționare a serviciilor financiare.
Schimbări semnificative sunt aduse prin noile reglementări care impun furnizorilor să prezinte detalii clare, ușor accesibile și exhaustive privind cheltuielile, termenii și pericolele asociate, facilitând astfel consumatorilor să facă alegeri informate. În paralel, reglementările prevăd cerințe sporite de transparență legate de mecanismele decizionale automatizate, inclusiv atunci când se aplică personalizarea prețurilor.
Comercianții vor fi obligați să prezinte transparența obiectivelor sociale și de mediu aferente serviciilor financiare puse la dispoziția clienților.
Consumatorii vor primi informații detaliate cu privire la aceste aspecte, asigurând o mai bună înțelegere a impactului lor.
Acest demers reprezintă o parte integrantă a actului normativ care vizează consolidarea protecției consumatorilor și promovarea practicilor responsabile în domeniul financiar.
Ușor de înțeles și lizibil este modul în care toate detaliile importante trebuie prezentate consumatorilor înainte de încheierea unui contract, pe un mediu fizic care permite păstrarea informațiilor.
Consumatorii au acum posibilitatea de a-și retrage decizia fără să suporte penalități și fără să ofere explicații pentru alegerea lor.
Noile reglementări au un impact deosebit asupra acordurilor stipulate la distanță, în special a celor realizate online ori prin intermediul telefonului, precum și asupra serviciilor din domeniul financiar, obiectivul fiind armonizarea legislației interne cu normele europene.
Pentru sectorul agricol, 620 de milioane de lei sunt alocați pentru achiziționarea de motorină, aceasta fiind o măsură de sprijin.
620 de milioane de lei au fost alocați de către Guvern, printr-o hotărâre, pentru a sprijini sectorul agricol, beneficiind de schema de ajutor de stat care are ca scop diminuarea accizei la motorina folosită în acest domeniu.
Această sumă este rezervată pentru acoperirea cheltuielilor din perioada cuprinsă între iulie și decembrie 2025.
Începând cu anul 2026, valoarea restituită a accizei pentru motorină se ridică la 2,697 lei pentru fiecare litru utilizat în activitățile agricole.
Valoarea subvenției este determinată de diferența dintre acciza standard prevăzută în Codul Fiscal și rata accizei reduse de 106,72 lei pentru fiecare 1.000 de litri.
Această subvenție reprezintă economia realizată prin aplicarea unei accize reduse în locul celei standard.
Nu există citate
se transformă în
Subvenția este calculată ca diferență dintre nivelul standard al accizei, stabilit prin Codul Fiscal, și valoarea accizei reduse, care este de 106,72 lei pentru 1.000 de litri.
Intervenția financiară este direcționată către procesele mecanizate din ramurile vegetală, zootehnică și de ameliorare a terenurilor, iar sumele de bani vor fi virate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în funcție de bugetul deja stabilit și aprobat.
În domeniul apărării, statele își propun să consolideze parteneriatele strategice și să extindă cadrul de colaborare internațională.
Decizia de a înainta Parlamentului anumite proiecte legislative a fost luată de către Guvern, cu scopul de a ratifica acordurile internaționale existente, proces indispensabil pentru intrarea lor în vigoare și pentru generarea de consecințe juridice.
Un acord de colaborare în domeniul militar dintre România și Egipt a fost încheiat, definind parametrii de bază ai parteneriatului în sectorul apărării.
Obiectivul acestui document este de a institui un mecanism de comunicare politico-militară și de a fortifica legăturile dintre cele două națiuni.
„crearea unui canal de dialog politico-militar”
reprezintă unul dintre scopurile declarate ale acestui memorandum, care vizează îmbunătățirea colaborării în domeniul apărării.
Executivul a înaintat Parlamentului un acord de cooperare regională pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor în regiunea Europei de Sud-Est. Acest acord are ca scop consolidarea coordonării între state în situații de urgență, cum ar fi cutremurele, inundațiile sau alte crize majore.
Se pregătesc modificări la nivelul administrației.
Au fost adoptate și alte decizii de către executiv, actualizarea valorii anumitor bunuri aflate în domeniul public și schimbarea destinației unor imobile între diverse instituții fiind printre acestea.
O decizie importantă a fost luată în ceea ce privește schimbările la nivelul conducerii județului Gorj, și anume eliberarea din funcție a lui Iani Gârbaciu (PNL) din poziția de subprefect.
Această decizie a fost aprobată și urmează ca PSD să numească o nouă persoană în funcția de subprefect.
Termenul pentru SAFE a fost întârziat.
Decizia de a amâna proiectul de ordonanță de urgență referitor la implementarea instrumentului european SAFE a fost luată, acesta fiind destinat consolidării industriei de apărare.
COMENTARII / 0