Guvernul nu a calculat cât va economisi prin comasarea comunelor. Alexandru Stoica: „Nu vreau să vorbim despre economii"

Guvernul nu a furnizat o estimare precisă a economiilor generate de comasarea voluntară a comunelor, în ciuda faptului că această măsură se încadrează în reforma...

Guvernul nu a furnizat o estimare precisă a economiilor generate de comasarea voluntară a comunelor, în ciuda faptului că această măsură se încadrează în reforma administrației locale. Marcel Alexandru Stoica, ministru al Dezvoltării, a subliniat că scopul principal al inițiativei este sporirea serviciilor publice, nu diminuarea cheltuielilor. Personalul primăriilor care urmează să fie comasate va fi asigurat de noua administrație și va menține funcțiile pentru cel puțin un an, în timp ce programul de sprijin elaborat de Executiv dispune de un buget de 4 miliarde de lei.

În joi, la încheierea sesiunii guvernamentale, Marcel Alexandru Stoica a răspuns la o întrebare privind dacă Ministerul Dezvoltării a estimat economiile bugetare ce ar rezulta din consolidarea voluntară a comunelor.

„Nu vreau să vorbim de economii, vreau să vorbim despre creșterea calității serviciilor publice în aceste localități. Exact cum am mai spus, ele nu se mai pot susține, 80% dintre ele. Deci nu vreau să mergem pe ideea că facem economii, că 429 de localități nu se mai susțin și nu știm ce facem cu ele. Noi trebuie să facem în așa fel încât toți oamenii din aceste localități să beneficieze de servicii publice mult mai bune”, a răspuns ministrul.

Citește șiUmbra fascismului din '30 modelează extremismul din Europa și România

Inițiativa discutată în spațiul public prioritizează 429 de localități cu un număr maxim de 1.500 de rezidenți, unde locuiește în jur de 480.000 de persoane. Conform ministrului, aproximativ 80% din aceste administrații se bazează pe finanțarea guvernamentală.

Întrebat din nou dacă există o estimare a economiilor, Stoica a făcut referire la o sumă de „peste 200 și ceva de milioane de lei” în legătură cu funcționarii din primăriile care s-ar putea uni, fără să precizeze ce reprezintă exact această valoare, cum a fost calculată sau dacă este vorba despre o economie anuală.

„De economii nu putem să vorbim în momentul acesta, pentru că noi ne dorim să ridicăm calitatea serviciilor publice pentru oameni, pentru că aceste localități nu se mai dezvoltă, ele au rămas în urmă. Sunt 80% dintre ele, din cele 429 de localități, care depind de finanțările de la Guvern. De aceea vrem să intervenim, ca toți oamenii, aproximativ 500.000 de oameni, să poată să beneficieze de servicii publice de calitate, cum sunt și în alte localități mai mari”, a susținut ministrul.

În timp ce jurnaliștii subliniau lipsa unor obiective de reducere a cheltuielilor, el a declarat că eventuale economii vor fi determinate pe măsură ce se desfășoară procesul.

„Haideți să facem procesul și pe urmă să discutăm, să vedem pe parcurs cum se întâmplă lucrurile. Nu trebuie să tragem niște linii roșii și gata, trebuie să tăiem. Nu, facem procesul, că de aceea este voluntar”.

a spus acesta.

Noua administrație va prelua angajații primăriilor.

Proiectul stabilește că forța de specialitate a primăriilor suspendate va fi, în mod legal, asumată de noua unitate administrativ-teritorială. Funcțiile ocupate nu pot fi diminuate în timpul fazei de tranziție, iar procesul de reorganizare va porni după expirarea unui interval de un an și trebuie să se încheie în cel mult șase luni.

Când jurnaliștii l-au întrebat despre viitorul angajaților, ministrul a subliniat că aceștia sunt esentiali pentru mutarea patrimoniului, a documentelor și a activităților către noua administrație.

„Ei vor fi preluați în primăria nouă (…) un an de zile, pentru a duce la desfășurarea transferului de patrimoniu al localității vechi. Nu putem să blocăm statul. Trebuie să avem și funcționari care, vă dați seama, o să fie din primăria care s-a desființat ca sediu, iar funcționarii din primăria veche știu cel mai bine cum trebuie să facă tot transferul acesta de patrimoniu. Este normal ca noi să putem să susținem cel puțin un an de zile aceste lucruri”, a declarat Stoica.

Ministrul a subliniat că reglementarea nu acoperă consilierii personali ai primarilor, care vor fi nevoiți să renunțe la funcțiile lor în urma comasării.

„Nu, aici nu ne referim la consilieri personali. Vorbim de funcții publice din vechea primărie, care trebuie să fie preluate. Nu putem să avem acum nu știu câți consilieri”, a explicat acesta.

În intervalul de tranziție, numărul maxim de funcții al noii administrații se va determina prin adunarea posturilor stabilite pentru cele vechi primării, din care se vor elimina funcțiile de primar și viceprimar, care dispar în urma fuziunii.

După perioada de un an, structura de personal ar urma să fie adaptată la numărul de locuitori ai noii unități administrativ-teritoriale.

„Ele vor reveni la organigramele normale, în funcție de numărul de locuitori, așa cum este și în prezent. Fiecare localitate are un număr de posturi aprobat”, a afirmat ministrul.

Întrebat când se va întâmpla concret reorganizarea și dacă reducerea numărului de posturi va fi obligatorie, Stoica a răspuns: „Din 2028. Va fi perioada aceasta de tranziție, un an de zile, și primarul va organiza în așa fel încât, după cum știți și dumneavoastră, se mai duc la pensie. Nici nu sunt foarte mulți angajați în comunele acestea mici. Eu zic că o să se încadreze într-un timp”.

Proiectul nu precizează un număr exact de poziții ce trebuie eliminate în etapa de tranziție, ci prevede readucerea la plafonul de personal stabilit în funcție de populația noii unități administrativ-teritoriale.

În sediul fostei primării, se prevede ca doar un funcționar să continue activitatea.

În fiecare localitate în care a existat sediul unei primării comasate, se va păstra un punct local de lucru, astfel încât locuitorii să nu fie nevoiți să se deplaseze în localitatea unde va opera noua administrație.

„Dacă au nevoie de o adeverință, dacă au nevoie de o informație, să rămână un funcționar în vechea administrație, să poată să preia problemele fiecărui om din acea localitate și să le transmită mai departe către noua structură administrativă”, a explicat ministrul.

Întrebat de jurnaliști câți angajați vor lucra în fostul sediu administrativ, Stoica a răspuns: „Un funcționar. Singur. Unul singur, da”.

Proiectul pus în dezbatere nu fixează însă un număr exact de angajați pentru fiecare punct local de lucru. Documentul prevede că organizarea acestuia și repartizarea personalului vor fi stabilite prin hotărârea consiliului local al noii unități administrativ-teritoriale, în funcție de necesitatea furnizării serviciilor publice.

În calitate de purtător de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru a afirmat că faza de tranziție este indispensabilă pentru a transmite activitatea și „memoria instituțională” între administrațiile care se unesc. El a precizat că economiile vor apărea pe măsură ce aparatele administrative vor fi comasate, fără ca locuitorii să rămână fără servicii publice.

În exemplu, oficialul a menționat comuna Bătrâna, cu populație sub 100 de locuitori. Când s-a întrebat despre sumele primite de această localitate din bugetul de stat în 2025, ministrul Dezvoltării a răspuns că informațiile trebuie obținute de la Ministerul Finanțelor.

Inițiativa de asistență se va bucura de un fond de 4 miliarde de lei.

Programul pe termen lung „START Reforma Administrativă” prevede un fond total de 4 miliarde de lei pentru anii 2027 și 2028

Fondurile pot fi alocate pentru dezvoltarea infrastructurii, reabilitarea drumurilor, asigurarea apei potabile, modernizarea canalizărilor, funcționarea dispensarelor, construirea școlilor, digitalizarea serviciilor publice, consolidarea registrelor și alte cheltuieli esențiale în procesul de integrare administrativă.

Localitățile supuse comasării ar beneficia, pe o perioadă de cinci ani, de o reducere de 50% a taxei pentru clădirile de locuit și terenurile din interiorul orașului. Veniturile ce vor lipsi bugetelor locale din cauza acestei măsuri vor fi recuperate prin fondurile statului.

În momentul în care jurnaliștii l-au întrebat cum vor fi acoperite pierderile primăriilor în urma scăderii impozitelor, Marcel Alexandru Stoica a declarat că resursele vor fi asigurate din fondurile alocate reformei.

„Din fondul pe care îl avem, 4 miliarde de lei, vom susține aceste diferențe de taxe pentru bugetele locale”, a declarat ministrul, precizând că diferențele vor fi acoperite de bugetul de stat.

Proiectul de ordonanță abordează, totuși, cele două aspecte în mod distinct: bugetul 4 miliarde de lei este alocat pentru investiții și pentru consolidarea structurii administrative, în timp ce pierderile generate de scăderea taxelor vor fi recuperate complet din bugetul de stat, printr-o anexă separată la legea bugetului.

Când s-a întrebat dacă cele 4 miliarde de lei vor fi incluse efectiv în bugetul pentru 2027 și de unde va proveni fondurile, ministrul a declarat că nu a găsit o sursă suplimentară de finanțare.

„Programul de guvernare, programul «START Reforma Administrativă», are un buget de 4 miliarde de lei. De aici va fi și bugetul pentru suplimentarea reducerilor de impozit de 50%. De aici se va acoperi, cu fondul acesta, și, bineînțeles, investițiile publice care se vor face în aceste localități, din bugetul de 4 miliarde de lei trecut în programul de guvernare și asumat”, a afirmat Stoica.

Întrebat din nou dacă fondurile vor fi prezente în proiectul bugetului de stat pentru anul următor, ministrul a menționat creditele de angajament incluse în bugetul de stat, fără a detalia cheltuielile ce vor fi reduse sau veniturile ce vor susține programul.

Din explicațiile oferite la briefing nu rezultă, în acest moment, o țintă concretă de economisire, un număr estimat de posturi care vor dispărea sau un termen la care costurile programului ar urma să fie recuperate prin reducerea cheltuielilor administrative.

COMENTARII / 0