Guvernul va concepe, în data de joi, un plan integrat ce vizează sporirea siguranței în mediul școlar, stabilind atribuții precise pentru instituțiile implicate, implementând măsuri preventive, activând mecanisme de reacție rapidă și aplicând sancțiuni stricte pentru faptele de violență, a declarat premierul Luca Niculescu. În același timp, Executivul a pus la dispoziție, în format de transparență decizională, proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, care introduce o procedură separată pentru gestionarea suspiciunilor de extremism în școli, formarea unor echipe mixte de intervenție și instruirea profesorilor și consilier
Premierul a asistat la Pălăul Victoria la o întâlnire axată pe lupta împotriva și reducerea violenței în școli, în compania delegatilor din sectorul public, din ONG-uri, din sindicatele educaționale și din Parlament, alături de părinți, studenți și reprezentanți ai instituțiilor de învățământ.
Luca Niculescu a afirmat că protecția copiilor în instituțiile de învățământ reprezintă o prioritate pentru Guvern și că abordările nu pot fi determinate dintr-o singură perspectivă.
Citește șiAtac cibernetic la FBI, al doilea în câteva luni | „Suntem cu un pas înainte” spunea joi șeful instituției, Kash Patel | Ce se știe în acest moment
“Situațiile nefericite din ultima vreme ne-au arătat încă o dată că nu putem trata violența în mediul școlar ca pe o problemă izolată. Nu este suficient să intervenim doar atunci când se întâmplă un incident grav. Trebuie să prevenim, trebuie să identificăm din timp situațiile de risc, trebuie să construim mecanisme prin care fiecare copil să se simtă în siguranță, respectat și ascultat”
premierul a declarat.
Pază în școli și implicarea poliției locale și a serviciilor sociale
Conform declarației Șefului Executivului, autoritățile au deja în plan măsuri pentru prevenirea violenței, detectarea precoce a comportamentelor riscante, oferirea consilierii psihologice și intervenția în cazuri dificile. În plus, s-ar putea integra soluții pentru patrularea școlilor și pentru o implicare mai intensă a serviciilor sociale și a poliției locale.
„Avem deja măsuri și direcții de acțiune pe mai multe paliere: prevenirea violenței, identificarea timpurie a comportamentelor de risc, sprijinul psihologic și consilierea, intervenția în situații dificile, însă este nevoie de mai mult. Avem în discuție și alte soluții legate de asigurarea pazei unităților de învățământ, implicarea mai activă a specialiștilor în servicii sociale, dar și a poliției locale, pentru a identifica riscurile și a interveni rapid, dacă va fi cazul”, a declarat Niculescu.
Premierul a solicitat participanților să expună problemele reale întâlnite în instituțiile de învățământ, obstacolele cu care se confruntă cadrele didactice, așteptările părinților și modificările pe care elevii le consideră indispensabile.
„Este important să completăm acest set de măsuri și, pentru acest lucru, avem nevoie să discutăm despre ce se întâmplă concret în școli, despre dificultățile cu care se confruntă profesorii, despre așteptările părinților și despre ceea ce considerați și dumneavoastră, elevii, că trebuie schimbat. Propunerile pe care le veți avea sunt foarte importante pentru Guvernul României”, le-a transmis acesta participanților.
Guvernul se pregătește să elaboreze un plan complet pentru asigurarea securității în școli, bazându-se pe consultări prealabile.
„Vom face un plan integrat pentru creșterea siguranței în școli, care să stabilească responsabilități clare pentru toți cei implicați, să prevadă măsuri concrete de prevenție, mecanisme de intervenție rapide și sancțiuni ferme pentru actele de violență. Pentru că copiii României trebuie să fie și trebuie să se simtă în siguranță”, a declarat Luca Niculescu.
O procedură separată se aplică în cazurile de suspiciune privind extremism violent.
Guvernul a lansat, în dimineața de joi, în cadrul transparenței decizionale, proiectul Strategiei Naționale de prevenire și combatere a extremismului violent. Acest document precizează măsurile propuse pentru 2027-2030.
Proiectul prevede adăugarea la procedura curentă de gestionare a incidentelor de violență în școli, prin introducerea unei secțiuni denumite „Intervenția în caz de suspiciune de comportament extremist violent”.
Comisiile dedicate prevenirii și eliminării violenței în mediul școlar vor examina evenimentele raportate, factorii care le favorizează și componentele de risc. Începând cu anul 2027, autoritățile își propun să evalueze 100 instituții de învățământ pe an și să genereze la fel de multe rapoarte.
Analizele nu vor putea fi folosite pentru a clasifica elevii în prealabil și nu se vor sprijini exclusiv pe opiniile exprimate, pe apartenența la un grup, pe trăsăturile personale sau pe comportamente izolate. Documentul prevede examinarea contextului, a gravității și a caracterului cumulativ al elementelor identificate.
Profesorii vor fi pregătiți să identifice circumstanțele ce cer atenție, să interacționeze cu elevul și cu familia și să implementeze procedurile de semnalare. În proiect se menționează, printre altele, simbolurile și mesajele extremiste, automutilările, manifestările agresive și modificările din activitatea digitală a elevilor.
În mod obișnuit, rapoartele vor fi de natură statistică și agregată. Informațiile individuale ale unui elev pot fi divulgate
Echipe hibrid în scopul administrării incidentelor de risc
În rândul adolescenților și tinerilor, inclusiv cei în plasament, cazurile detectate vor fi abordate de grupuri interdisciplinare, alcătuite din reprezentanți ai instituțiilor școlare, Poliției, direcțiilor de protecție a copilului, serviciilor sociale și unităților medicale.
În ceea ce privește elevii, directorul, dirigintele și consilierul școlar ar putea acorda o atenție accentuată comportamentului și integrarea socială a acestora. Planul indică, de asemenea, implicarea elevilor în activități suplimentare, de exemplu sportul sau activitățile de voluntariat.
Măsurile trebuie să asigure protecția elevului și a întregii comunități școlare, să păstreze accesul la educație, să sprijine integrarea socială și să prevină escaladarea situației. În fiecare prefectură se prevede încheierea unor protocoale de colaborare între instituțiile implicate.
2027-2030 reprezintă intervalul în care se urmărește punerea în funcțiune a unui mecanism național standard, cu proceduri unitare pentru raportare, intervenție și gestionarea cazurilor.
Începând cu trimestrul al treilea din 2027, instituțiile școlare și forțele de ordine vor iniția întâlniri informative destinate părinților și tutorilor legali.
Participanții vor fi instruiți cu privire la semnele folosite de grupurile extremiste, la strategiile de atragere a tinerilor și la modificările de comportament ce ar putea semnala un risc. În proiect se citesc, printre altele, tatuajele corporale ce conțin simboluri sau mesaje de natură extremistă, actele de automutilare și expresiile verbale sau fizice agresive.
Autoritățile vor îndruma părinții să observe cu atenție activitatea digitală a copiilor și a persoanelor din jurul acestora, și să mențină un contact permanent cu școala.
1.250 de întâlniri și 50.000 de părinți vor fi organizate și informați. În plus, se vor crea două resurse digitale ce oferă sugestii pentru dialogul dintre părinți și copii, evaluarea critică a conținutului online și modalitățile prin care se poate solicita sprijinul școlii sau al serviciilor specializate.
Se va oferi instruire pentru 4.000 de consilieri și psihologi din sistemul educațional.
Strategia prevede instruirea a 4.000 de cadre didactice care acționează ca consilieri școlari și psihologi, asigurând un program de formare de cel puțin 40 de ore pentru fiecare participant.
În cadrul unităților de învățământ, consilierii și psihologii se vor ocupa de elaborarea rapoartelor periodice care descriu starea curentă. Aceste documente nu vor fi folosite ca mijloace de clasificare sau de monitorizare preventivă a elevilor pe baza opiniilor, apartenenței sau trăsăturilor personale.
În fiecare an, se prevede instruirea a cel puțin 100 de angajați provenind din personalul medico-sanitar și din cel de pază, fiecare beneficiind de un program de formare ce depășește 20 de ore.
Agenții de pază vor primi instruire pentru a identifica și a raporta evenimente concrete, fără a evalua fiecare elev în mod individual. Echipa medicală va monitoriza semne precum leziunile, automutilările, anxietatea, izolația socială și schimbările în alimentație sau somn.
Proiectul stipulează că personalul medico-sanitar va păstra un registru intern al cazurilor înregistrate, pentru a furniza rapoarte periodice către conducerea școlii și autoritățile competente.
Ministerul Educației intenționează să superviseze dezvoltarea unui
„atlas al indicatorilor radicalizării care poate conduce la extremism violent”
, cu termenul stabilit în trimestrul al treilea din 2027.
Atlasul va fi integrat în programele de instruire pentru polițiști, profesori, psihologi și asistenți sociali și va putea fi revizuit anual. În contextul școlar, indicatorii vor fi ajustați la mediul educațional și nu vor putea, în mod izolat, constitui un motiv pentru a declara un elev radicalizat.
Prin examinarea exhaustivă a tuturor factorilor importanți și prin asigurarea protecției drepturilor copilului, se va determina situațiile ce necesită intervenție.
Ambasadori de elevi și cursuri de instruire în comunicare media
Planul include constituirea unei rețele formată din 100 de elevi-ambasadori care promovează drepturile și libertățile fundamentale, cu scopul de a acoperi toate județele și de a organiza 50 de activități pe an.
voluntar și, în funcție de etate, sub acordul părinților, elevii se vor înscrie. Ei vor susține dialogul, vor promova respectul față de diversitate și vor combate intoleranța și violența, însă nu vor face evaluări privind riscul de radicalizare, nu vor urmări comportamentul colegilor și nu vor interveni în cazuri individuale.
Tot din 2027, autoritățile vor să organizeze anual o campanie națională privind valorile democratice, cu 50.000 de elevi beneficiari. Tema combaterii extremismului violent ar urma să fie inclusă și în campania „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”, prin 1.000 de activități desfășurate în 500 de școli pentru 50.000 de elevi și 5.000 de părinți.
În intervalul 2027-2030, inițiativa prevede extinderea cursurilor opționale axate pe educația digitală, competențele media și cetățenia în mediul digital.
Elevii vor fi instruiți să analizeze informațiile, să detecteze manipularea, să identifice conținutul creat de inteligență artificială și să recunoască conturile cu comportament neautentic. Planul vizează desfășurarea acestor activități în 50 de școli, cu implicarea a 10.000 de elevi și pregătirea a 500 de profesori.
Măsuri pentru a contracara conținutul ilegal de pe internet.
Proiectul vizează, de asemenea, scurtarea perioadei necesare pentru a transmite către platformele digitale ordinea autorităților de a elimina conținutul ilegal care încurajează violența, ura sau alte tipuri de extremism.
ANCOM intenționează să asigure coordonarea colaborării dintre instituții și furnizorii de servicii digitale. Personalul autorităților va primi instruire privind procedurile de raportare și emiterea ordinelor împotriva conținutului ilegal, acest pas fiind esențial pentru controlul informației online.
Populația va fi informată cu privire la modalitățile de raportare a conținutului ilegal și la procedura de soluționare. Planul prevede, anual, cel puțin două activități de conștientizare, precum și campanii publice dedicate dezinformării și propagandei extremistă.
În documentul de justificare, Guvernul menționează că Facebook, Instagram, X, Reddit, WhatsApp, Telegram, YouTube și TikTok reprezintă canale principale pentru răspândirea materialelor de propagandă. În plus, Discord, Twitch, Steam, Roblox, Fortnite și Minecraft sunt prezentate ca platforme emergente de difuzare a conținutului extremist, în special în rândul tinerilor.
Proiectul
„extremism violent”
stabilește ce se consideră…
Strategia oferă o definiție de lucru, fără forță juridică obligatorie. Extremismul violent presupune, conform documentului, promovarea, susținerea sau executarea unor acțiuni violente, alimentate de ideologii politice, rasiale, etnice, religioase sau de alte tipuri de intoleranță.
Activitatea pașnică a exercitării drepturilor de exprimare, conștiință, asociere, religie sau opinie nu constituie extremism violent, chiar dacă implică convingeri radicale sau critici împotriva autorităților sau a majorității sociale, atâta timp cât nu există incitare la violență sau acte violente.
Cazurile care se încadrează în categoria actelor teroriste nu vor fi incluse în strategie, ci vor fi reglementate și gestionate separat.
Separat de măsurile privind radicalizarea, strategia prevede analizarea legislației referitoare la agresiunile fizice, psihologice și verbale, hărțuirea și intimidarea elevilor și profesorilor.
Se prevede ca evaluarea cadrului juridic să se finalizeze în ultima perioadă a anului 2027. Propunerile de schimbare trebuie să fie concepute și aprobate până la decembrie 2028, iar posibilele reglementări noi ar putea intra în vigoare până la iunie 2029.
Obiectivul este aprobarea unui act normativ care să definească măsuri de prevenție, raportare și acțiune, precum și pedepsele corespunzătoare pentru faptele de violență împotriva elevilor și profesorilor.
Premierul a susținut că măsurile de intervenție trebuie să fie inițiate înainte ca să se producă un incident grav și să includă toate instituțiile capabile să recunoască situațiile de risc.
„Fiecare dintre dumneavoastră vine cu o perspectivă diferită, valoroasă. Suntem deschiși dialogului, încurajăm concretizarea propuneri constructive și a măsurilor care, evident, pot fi aplicate
a concluzionat premierul.
proiectul disponibil pentru consultare publică aici.
COMENTARII / 0