Astăzi, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a prezentat noul cadru legislativ privind remunerarea în sectorul public, un obiectiv fundamental asumat de România prin PNRR.
– Nu există derogări pentru anumite grupe de profesioniști
Proiectul de lege a fost supus consultării publice și introduce un sistem coerent de remunerare pentru angajații din sectorul bugetar, limitează suplimentele salariale și prevede implementarea completă a noului sistem de salarizare începând cu 1 ianuarie 2027.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
Documentul care prezintă detaliile proiectului de lege este disponibil în format electronic pentru consultare publică, fișierul fiind în format .pdf.
Proiectul de lege poate fi accesat la această locație.
Guvernul a dezvăluit că 87 de sporuri urmează să fie desființate, o situație care a ajuns să fie considerată o adevărată performanță națională în domeniul suplimentelor salariale.
Actualizare ora 18:05:
Noua reglementare salarială va reduce considerabil numărul de sporuri, a informat Dragoș Pîslaru, Ministrul interimar al Muncii, potrivit căruia 87 din totalul de 151 de sporuri actuale vor fi eliminate.
În plus, această lege prevede ca sporurile să nu depășească 20% din salariul de bază.
Reforma salarizării unitare în sistemul bugetar a fost prezentată de către Guvern, după cum a declarat ministrul interimar al Muncii.
„Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național – sunt 151 de sporuri – prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%”
.
Această abordare are drept scop să corecteze anomalia existentă, potrivit căreia sporurile au devenit o modalitate de a compensa salariile care ar trebui să fie unitară.
În urma analizei efectuate, s-a constatat că 44% dintre titulari nu vor avea salariile de bază suficient de mari pentru a compensa reducerea sporurilor.
„Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare”
.
Se estimează că 56% din posturi vor înregistra creșteri de salarii.
Menținerea veniturilor actuale a fost confirmată, inclusiv sporurile permanente care sunt deja incluse în plata curentă.
Acestea vor continua să fie plătite în același cuantum.
Explicațiile oferite de către ministru au făcut referire la faptul că răspunsul include toate sporurile, însă a atras atenția asupra distincției dintre sporurile permanente și cele temporare.
În conformitate cu legea 153, în cazul în care anumite condiții prevăd un spor care este permanent asociat activității desfășurate, acest spor va continua să fie remunerat.
În schimb, atunci când se dorește acordarea unui bonus sau a unui spor suplimentar în ultimele momente, spre exemplu în decembrie 2026, mecanismul de aplicare a legii este conceput astfel încât să excludă aceste elemente artificiale și temporare din calcul.
„Dacă există un spor care în legislația, conform legii 153, era luat pentru că erau condiții și era un spor care era legat permanent de activitatea sa, acel lucru va fi luat în plată. Dacă discutăm de intenția, ca de exemplu în ultima lună de raportare, decembrie 2026, să faci ceea ce s-a făcut în trecut, adică dăm un bonus, un ceva, inventăm ceva ca să dăm în luna decembrie ceva, aplicarea legii și modul în care am scris-o este de natură să nu ia acel element artificial, temporar, de ultim moment în calcul”
, a declarat ministrul.
Ministrul Pîslaru a declarat că salariul său va înregistra o creștere de 22% odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Acesta a oferit detalii despre impactul reformei asupra propriei remunerații.
„Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%”
Referitor la creșterile salariale pentru miniștri și parlamentari, ministrul a explicat că sistemele de salarizare au fost elaborate pe baza unui proces de echivalare a funcțiilor, care a permis stabilirea unor grile de salarizare unitare.
– grilele au fost construite printr-un sistem de echivalare a funcțiilor
a declarat ministrul.
Potrivit declarațiilor oficiale, procesul de elaborare a proiectului nu a implicat favorizarea unei anumite categorii profesionale în ceea ce privește remunerația.
„Nu am așezat în acest proiect remunerația pentru vreo categorie cu mâna”
.
De asemenea, a fost inițiată o întrebare către Comisia Europeană pentru a stabili dacă este posibilă o înghețare a aplicării grilelor de salarizare pentru demnitari. O scrisoare a fost trimisă în acest scop, cu scopul de a confirma posibilitatea de a evita majorările salariale pentru demnitari în perioada următoare. Ministrul a adăugat:
„Noi am inițiat o întrebare către Comisia Europeană dacă este posibil să înghețăm aplicarea grilelor pentru demnitari. În acest sens a fost trimisă o scrisoare către Comisia Europeană pentru a ne asigura că există această posibilitate, ca de exemplu în 2027-2028 să nu avem creșterile de salarii de demnitari sau să explorăm o creștere graduală cu înghețări parțiale”
.
Pîslaru a fost întrebat în mod direct care ar fi impactul asupra propriei remunerații de ministru, la care a oferit următorul răspuns:
„Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22% (…) o creștere de 2.500 de lei.”
Această declarație a fost făcută în contextul discuțiilor despre legea salarizării unitare care vizează 22% și o sumă suplimentară de 2.500 de lei.
Clarificări privind aplicabilitatea noii legi au fost solicitate în legătură cu instituții precum ASF, ANCOM sau ANRE.
Ministrul a răspuns că
proiectul preia excepțiile existente în actuala Lege 153
, însă a adăugat că această chestiune urmează să fie dezbătută pe larg în etapa de dezbatere publică.
Guvernul se află în plină dezbatere privind posibilitatea de a excepta sau a include anumite categorii în noua lege.
Forma propusă actualmente preia excepțiile prevăzute în Legea 153.
„Eu însumi însă nu sunt convins de acest subiect și vă asigur că în aceste 3 săptămâni de dezbateri acest lucru va fi pus pe masă. Eu însumi, dacă nu îl aduce nimeni în discuție, îl voi pune pe masă”
La un moment critic, Dragoș Pîslaru a declarat:
„Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini această reformă”
Acesta este un punct extrem de sensibil în ceea ce privește implementarea reformei.
La ora actuală, fiind mai, considerăm că ne aflăm într-un moment critic pentru a evalua posibilitatea de a pune în aplicare această reformă semnificativă. Pentru aceasta, sunt indispensabile două aspecte cheie: în primul rând, trebuie să stabilim care sunt limitele noastre financiare și, în al doilea rând, avem nevoie de un consens politic privind principiile de bază. Astăzi, încercăm să corectăm o legislație salarială care a fost implementată în 2017, și anume Legea 153, care, în sine, nu era neapărat una defectuoasă.
Legea 153 a fost adoptată cu ani în urmă, însă de atunci s-a creat o situație în care unele familii ocupaționale au primit sume suplimentare, în timp ce altele au fost lăsate în urmă, rezultând diferențe considerabile pentru același tip de funcție.
Procesul de reformare a durat peste 8 luni, timp în care au avut loc peste 153 de ore de negocieri la care am participat personal, culminând cu un proiect estimat la un impact bugetar de 32 de miliarde pe o perioadă de 5 ani, o sumă considerată fezabilă de către Ministerul Finanțelor la acel moment.
La finalizarea proiectului în luna noiembrie, cu scopul de a fi înaintat Parlamentului, sindicatele au avut o întâlnire cu anumiți lideri politici și au stabilit ulterior că dispun de 55 de miliarde pentru implementare.
Ca urmare directă, un nou proiect, de această dată în valoare de 55 de miliarde, a fost elaborat în timp scurt și a devenit Legea 153.
Este esențial să avem o perspectivă clară asupra cheltuielilor noastre. Partidele politice au convenit asupra unei limite de cheltuieli pentru anul viitor, care nu trebuie să depășească 174 de miliarde de lei, față de 166 de miliarde de lei în prezent. Aceasta înseamnă o creștere de 8 miliarde de lei pentru a finanța reforma. Un aspect crucial al acestei reforme este acela că
salariile nu scad
și că protecția veniturilor este un principiu fundamental. În acest context, este garantat că niciun venit nu va fi diminuat.
Un alt aspect crucial a fost stabilit, și anume necesitatea unei abordări integrate, implementarea unitară fiind considerată esențială.
Se prevede adoptarea întregii legi în același timp, fără excepții sau adoptări separate pentru diverse familii ocupaționale, ci într-un mod coerent și uniform.
Legislația de salarizare se bazează pe un principiu fundamental: acordarea unei remunerații egale pentru muncă de valoare egală. În esență, nu este posibilă implementarea unui sistem salarial care să prevadă diferențe de remunerare pentru poziții cu același conținut de muncă.
Un aspect crucial este reprezentat de predictibilitate și sustenabilitate, fiind esențial să existe o conexiune clară între capacitățile financiare actuale și angajamentele pe termen mediu referitoare la deficitul bugetar.
Reforma salarizării în sectorul bugetar reprezintă o etapă esențială a Planului Național de Redresare și Reziliență și este programată să fie implementată începând cu 1 iulie 2026.
Potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, prezentarea proiectului de lege privind noul sistem de salarizare a scos în evidență faptul că niciun angajat din sectorul public nu va suferi o reducere a veniturilor.
În plus, cheltuielile totale cu salariile din anul 2027 nu vor putea depăși nivelul înregistrat în 2026 cu o sumă care să depășească 8 miliarde de lei.
”Nicio reducere de venit nu va fi aplicată angajaților din sistemul public, iar cheltuielile salariale totale din 2027 nu vor putea depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”
, a afirmat Dragoș Pîslaru.
UPDATE 17:15 a anunțat Ministerul Muncii prin publicarea în transparență decizională a proiectului de lege privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice, fiind incluse grilele de salarizare și planul de implementare.
Lista de conținuturi este următoarea:
Reforma salarizării în sistemul bugetar a fost prezentată de Guvern, aceasta incluzând următoarele elemente cheie:
Pentru a consulta documentul, se poate accesa direct link-ul corespunzător.
Discuții cruciale au loc între premierul interimar Ilie Bolojan și primarii din țară, axate pe proiectele PNRR care rămân de implementat și efectele reformelor asupra finanțelor locale.
Schimbări majore în sistemul de salarizare a bugetarilor sunt preconizate prin noua lege, care are în vedere un salariu de referință . Acest cuantum va servi drept bază de calcul pentru toate veniturile în sistemul public, utilizând un mecanism de coeficienți pentru determinarea acestora.
Potrivit noilor reglementări, coeficientul de calcul al indemnizației președintelui României este stabilit la valoarea 8, pe când pentru primul-ministru, miniștri și pentru celelalte categorii de funcționari publici se vor aplica coeficienți specifici, diferențiați.
Reforma salarială are drept scop primordial să înlăture inegalitățile de salarii și să restricționeze suplimentările de venit.
Schimbările preconizate includ desființarea a circa 30 de suplimentări și instituirea unui plafon explicit pentru totalitatea suplimentărilor ce pot fi oferite de către instituțiile publice, în raport cu bugetul propriu al fiecărei instituții.
PNRR prevede ca reforma să fie implementată până la 1 iulie 2026.
Acordul politic încheiat între PSD, PNL, USR și UDMR stipulează că legea trebuie să fie aprobată înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare.
Reforma este considerată o etapă crucială a planului de redresare, după cum a informat Administrația Prezidențială.
Reforma se sprijină pe trei principii fundamentale, care reprezintă baza noii abordări. Acestea sunt detaliate în documentul oficial prezentat de Guvern.
Dragoș Pîslaru, Ministrul interimar al Muncii, a făcut publică o declarație cu privire la reforma care se sprijină pe tripla bază a protecției veniturilor celor care lucrează în sectorul public, asigurării unei sustenabilități financiare și implementării într-un mod complet și previzibil.
protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, sustenabilitate fiscală și aplicare integrală și predictibilă
Reforma propusă de Dragoș Pîslaru, actualul Ministru interimar al Muncii, se fundamentează pe trei piloni principali: garantarea integrală a veniturilor pentru angajații din sectorul public, menținerea sustenabilității financiare și asigurarea unei implementări complete și transparente a măsurilor.
Potrivit anunțului făcut de către Ministerul Muncii, implementarea noii legi privind salarizarea unitară în sectorul public nu va aduce scăderi ale venitului total pentru niciun angajat din acest sector.
„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi”
Potrivit Executivului, totalul cheltuielilor pentru salariile în sectorul public în anul 2027 nu ar trebui să fie mai mare cu peste 8 miliarde de lei față de cheltuielile înregistrate în 2026.
Reforma este structurată în jurul a cinci piloni fundamentali: în primul rând, crearea unei ierarhii echitabile a funcțiilor care să acopere întregul sistem public; în al doilea rând, instituirea unei structuri unice de grade salariale; în continuare, limitarea și transparentizarea sporurilor; de asemenea, guvernanță comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor; și, în final, asigurarea respectării țintelor fiscale asumate de România.
Proiectul este contestat de către sindicate.
Presiunea financiară asupra bugetului de stat este considerată de Guvern drept principalul motiv pentru care reforma sistemului de salarizare este imperativă.
166 de miliarde de lei reprezintă suma aproximativă pe care statul o alocă anual pentru remunerarea angajaților din sectorul bugetar.
În prezent, se estimează că sunt ocupate în jurul a 1,28 milioane de posturi în sectorul public, majoritatea fiind concentrate în domenii precum sănătate, educație, administrație publică și apărare.
Reorganizarea administrației publice și diminuarea cheltuielilor bugetare sunt condiții necesare pentru susținerea unor majorări salariale substanțiale, a declarat Ilie Bolojan, premier interimar.
Acesta a subliniat că doar prin astfel de măsuri vor putea fi realizate creșteri salariale mai semnificative în viitor.
Potrivit declarațiilor, Bolojan a afirmat că, în cazul în care sunt necesare ajustări mai semnificative și diminuări mai substanțiale ale inechităților, unica soluție viabilă este micșorarea bazei de cheltuieli publice.
Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC) a ridicat deja obiecții împotriva noii legi a salarizării. Implementarea proiectului este criticată de sindicale, care solicită o amânare până la intrarea în vigoare completă a Legii-cadru 153/2017. În cazul în care cererile lor nu vor fi luate în considerare, sindicaliștii vor recurge la toate căile legale disponibile pentru a împiedica implementarea noului sistem de salarizare, avertizează ei.
Reforma salarială propusă, care utilizează coeficienți și restricționează partea variabilă a remunerației, este posibil să agraveze dificultățile actuale, potrivit SNPPC, și să reducă disparitățile de salariu între diferitele funcții.
COMENTARII / 0