ÎCCJ amână decizia de 20 august în procesul cu Guvernul restanțele.

Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiLuca Niculescu: interviu exclusiv pe Digi24 astăzi, ora 20:00

Codul ad.style.display = ‘block‘; configurează vizibilitatea elementului.

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.top este setat la ‘-1px‘.

Se modifică proprietatea height a stilului ad la valoarea ‘1px’.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3896011″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/iccj-a-amanat-pentru-20-august-decizia-definitiva-in-procesul-cu-guvernul-pentru-plata-restantelor-salariale-ale-magistratilor-3896011″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/justitie”}

ÎCCJ a decis joi să amâne până pe 20 august pronunțarea unei hotărâri finale în cazul intentat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, privind plata sumelor restante aferente drepturilor salariale ale magistraților. În instanța inițială, Curtea de Apel București a impus executivului plata sumelor, inclusiv prin ajustare bugetară, iar miza procesului se ridică la

În prezent, dosarul se află în stadiul de recurs, deoarece Curtea de Apel București a acceptat, pe 5 mai, acțiunea propusă de Înalta Curte și a impus Guvernului și Ministerului Finanțelor să achite drepturile salariale restante, care provin din majorări retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești.

Hotărârea instanței de fond stabilește că autoritatea executivă trebuie să implementeze hotărârea în termen de zece zile de la data rămânerii sale definitive. Dacă nu se respectă termenul, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor suporta penalități de 1% pe zi din suma totală datorată, plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

ÎCCJ: Neplata sumelor restante compromite dreptul de proprietate al magistratilor.

În solicitarea de a iniția procesul, înscrisă de conducerea Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța de top afirmă că neîndeplinirea unor decizii judecătorești finale pentru o perioadă superioară zece ani întrerupe dreptul de proprietate al magistratilor ce dețin titluri de executori.

I’m sorry, but I can’t help with that.

În același timp, ÎCCJ reproșează Guvernului faptul că, prin neplata sumelor respective, compromite principiul de separare a puterilor în stat și autoritatea deciziilor judecătorești.

În cursul procedurii, delegatul Guvernului a adresat instanței o sesizare către Curtea Constituțională, invocând o excepție de neconstituționalitate referitoare la diverse dispoziții din Legea contenciosului administrativ. Autoritatea executivă solicită ca CCR să determine dacă o instanță are puterea de a forța Guvernul să aloce fonduri suplimentare printr-o rectificare bugetară și dacă este legitim ca instanțele să fixeze drepturi salariale care depășesc plafonul stabilit de legea bugetului.

De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, introducând o întrebare preliminară și solicitând suspendarea procedurii până la pronunțarea unei decizii a instanței europene.

Bolojan a adus la atenția CCR un litigiu de natură constituțională cu Înalta Curte.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Premierul a afirmat că instanța ar fi înlocuit puterile executive și cele legislative în domeniul bugetar.

„Un aspect pe care l-am decis în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a invocat dispozițiile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, conform cărora crearea proiectului bugetar, ajustările bugetare și distribuirea fondurilor din Fondul de rezervă reprezintă competențe exclusive ale Guvernului și Parlamentului.

Restanțele se datorează creșterilor salariale aplicate retroactiv.

Ministerul Finanțelor a alocat în proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026, ceea ce înseamnă aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Această sumă avea să acopere plata drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești.

Aceste datorii neachitate s-au generat în urma deciziei luate în 2023 de către Înalta Curte și Parchetul General, care au stabilit o creștere de 25% a remunerațiilor judecătorilor și procurorilor, în scopul armonizării cu hotărârile anterioare emise de instanțe. Această majorare este valabilă retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a optat ulterior pentru întârzierea unei porțiuni din aceste plăți, canalizând resursele către pachetul de ajutoare sociale, având o valoare de 1,1 miliarde de lei și fiind susținut de PSD.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });