Curtea Supremă de Justiție și Casație (ICCJ) a hotărât în ziua de vineri să înainteze Curții Constituționale a României (CCR) o contestație privind schimbările operate de Parlament în Codul de procedură penală, care au fost recent adoptate și care prevăd o procedură accelerată în etapa de cameră preliminară din cadrul proceselor penale.
În cadrul reuniunii Secțiilor Unite ale Instanei Supreme, președinta Lia Savonea a convocat membrii pentru a examina oportunitatea unei sesizări la CCR privind legea Parlamentului care a fost recent adoptată.
În urma unei decizii luate în unanimitate, ICCJ a hotărât să înainteze CCR o solicitare de verificare a conformității cu legea fundamentală a României, în legătură cu anumite modificări legislative, în urma ședinței de vineri, 22 mai 2026, la care au participat 96 de judecători, număr care a respectat cvorumul legal impus.
Citește șiParlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă. Ce măsuri sunt propuse pentru pacienți și persoanele vulnerabile
„Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026)”
Această decizie a fost luată în scopul verificării constituționalității Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Este introdusă o procedură rapidă în cadrul etapei preliminare, procedura de cameră preliminară, potrivit noilor reglementări legislative. Schimbările aduse au scopul de a eficientiza acest proces.
Anumite drepturi noi au fost acordate victimelor actelor de agresiune, însă ICCJ a ridicat obiecții doar cu privire la reglementările privind procedura de cameră preliminară.
Termenul limită pentru finalizarea acestei etape procesuale este stabilit la 60 de zile de la momentul înregistrării dosarului în instanță.
Pentru a atinge acest obiectiv, judecătorilor li se atribuie sarcina de a stabili termene succesive. Ulterior primului termen, părțile nu mai sunt citate, ci sunt obligate să fie la curent cu stadiul dosarului pe cont propriu.
Se prevede, de asemenea, că intervalele dintre ședințele din etapa preliminară vor fi, de obicei, stabilite în zile succesive, șapte zile fiind perioada maximă admisă între acestea, cu excepția unor circumstanțe care pot justifica o perioadă mai lungă.
ICCJ a înaintat o sesizare către CCR cu privire la modificările aduse legislației penale, considerând că acestea sunt neconstituționale întrucât compromit consistența procedurii penale și împiedică exercitarea drepturilor procesuale ale părților implicate.
ICCJ a semnalat încălcări ale Constituției în legătură cu dispozițiile privind legalitatea, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției, susținând că acestea au fost încălcate.
Anumite încălcări ale principiilor fundamentale ale constituției au fost identificate de către ICCJ în ceea ce privește modificările aduse legislației penale, acestea fiind legate de procedura de cameră preliminară.
„Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept”
, susține ICCJ.
Aceste încălcări privesc principiile constituționale de legalitate și claritate a legii, precum și egalitatea în drepturi și respectarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.
Anomalii semnalate de către ICCJ au fost aduse în atenție.
ICCJ a exprimat o rezervă majoră cu privire la reglementarea care permite acum reunirea și separarea cauzelor în etapa camerei preliminare.
Această critică a fost formulată de către ICCJ cu privire la modificările aduse legislației penale actuale.
ICCJ consideră că reglementările recente privind procedura de cameră preliminară prezintă o neconcordanță flagrantă cu structura actuală a procesului penal, ceea ce ar impune judecătorului acestei instanțe să evalueze, într-o manieră indirectă, fondul cauzei, în ciuda faptului că rolul său se limitează la controlul legalității etapelor de urmărire penală.
Limitările atribuțiilor acestui judecător ridică întrebări privind eficiența noii reglementări.
Potrivit ICCJ, anumite dificultăți practice ar putea surveni în ceea ce privește restituirea cauzelor la parchet, precum și separarea dosarelor reunite sau prevenirea unor soluții contradictorii.
Un alt aspect critic este legat de faptul că părțile nu mai sunt obligate să fie citate la termenele ulterioare din etapa camerei preliminare, ceea ce ridică probleme de procedură.
Noile reglementări legislative prevăd că, ulterior primei înfățișări în fața instanței, părțile implicate și persoanele care au suferit prejudicii sunt obligate să se informeze în mod direct despre stadiul procedurii, nemaifiind necesară expedierea unor citații suplimentare.
ICCJ a exprimat îngrijorarea că această măsură este lipsită de claritate și are potențialul de a aduce atingere dreptului la o apărare efectivă și accesului la justiție pentru anumite categorii de persoane, printre care se numără deținuții, persoanele vârstnice și cei care nu au acces la internet sau posedă competențe digitale limitate.
ICCJ a ridicat o problemă de constituționalitate cu privire la o prevedere care acordă o autoritate de lucru judecat deciziilor judecătorului de cameră preliminară cu privire la legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală.
Nu este clară procedura în acest caz.
Această prevedere a fost considerată problematică de către Instanța Supremă.
din oficiu reformulat în
Instanța Supremă a sesizat CCR cu privire la modificările aduse legislației penale referitoare la procedura de cameră preliminară, contestând, în special, o prevedere care acordă autoritate de lucru judecat concluziilor judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor și actelor de urmărire penală.
Decizia în cauză a ridicat îngrijorări la ICCJ, deoarece consideră că ea împotriva jurisprudenței Curții Constituționale a României și că îngrădește competența instanței de fond de a verifica legalitatea probelor obținute în mod nelegal sau neloial.
Concluzia ICCJ afirmă că soluția legislativă supusă analizei prezintă abateri semnificative de la jurisprudența Curții Constituționale privind limitele autorității de lucru judecat în domeniul camerei preliminare.
Această soluție intră în contradicție cu mecanismul procedural stabilit prin Codul de procedură penală, potrivit ICCJ.
„Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat în materia camerei preliminare, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de Codul de procedură penală”
Examinarea sesizării este așteptată să aibă loc la Curtea Constituțională a României, anterior procesului de promulgare a legii.
COMENTARII / 0