Înalta Curte de Casație și Justiție a răspuns miercuri la decizia Curtea Constituțională de a respinge sesizarea Guvernului referitoare la existența unui conflict legal de caracter constituțional între cele două instituții, în contextul disputei privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Instanța supremă susține că Executivul nu a menționat nicio competență constituțională pe
Curtea Constituțională a constatat că nu s-a produs niciun conflict juridic de caracter constituțional între Guvern și Înalta Curte și a respins, fără temei, sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan. Decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Într-un comunicat intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, instanța supremă afirmă că acțiunea Guvernului nu a dovedit existența unui blocaj între autoritățile statului.
Citește șiStenograme din ședința PNL în care partidul lui Bolojan a decis să voteze Guvernul Luca Niculescu, cu PSD majoritar: „Țara are nevoie de guvern și altul nu se poate”
„Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional. În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, magistrații”, a transmis ICCJ.
„CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac”
Înalta Curte susține că insatisfacția Guvernului în legătură cu decizia emisă de instanța inițială nu poate evolua într-un litigiu de caracter constituțional.
„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, se arată în comunicat.
Instanța supremă a observat că verdictul a fost adoptat cu majoritatea voturilor și a subliniat că judecătorii constituționali care au susținut soluția au manifestat
„atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat”
ICCJ a declarat că hotărârea indică faptul că
„rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.
În litigiul se află datorii salariale în valoare de 4,8 miliarde de lei.
Ilie Bolojan a depus sesizarea, după ce Înalta Curte a dat Guvernului în judecată și a obținut victorie în primă instanță în procesul referitor la plata restanțelor salariale rezultante din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a acceptat cererea și a impus Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plată, inclusiv prin ajustarea bugetului. Premierul interimar a precizat o sumă de 4,8 miliarde de lei.
Instanța a decis că decizia trebuie pusă în aplicare în decurs de zece zile de la momentul în care devine definitivă, aplicând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, și o amendă de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere. Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată de Guvern și de Ministerul Finanțelor.
Ilie Bolojan a depus o sesizare către CCR, susținând că instanța s-ar fi înlocuit puterile executive și legislative în gestionarea finanțelor publice. El a argumentat că autoritatea judiciară nu poate decide modul în care fondurile bugetare sunt repartizate și nu poate determina Guvernul să aloce resursele unui singur sector.
Curtea Constituțională a respins cererea, iar procedura pentru plata efectivă a restanțelor salariale își continuă parcursul în instanță.
COMENTARII / 0