ICCJ se pregătește să emită joi o hotărâre, după șase întârzieri, în recursul depus de Guvern și Ministerul Finanțelor la sentința din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să as
5 mai a marcat data în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demit. În acea zi, Curtea de Apel din București a acceptat cererea adusă Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitând ca Executivul și Ministerul Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru a achita restanțele salariale ale magistratilor, datorate până în 2026, conform informațiilor de la News.ro.
Instanţa obliga cele două instituţii să aloce „integral” sumele solicitate, „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, „sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”.
Citește șiÎncep negocierile între Luca Niculescu și partidele politice pentru instalarea unui guvern / Ce condiții are fiecare / Al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată de moțiunea PSD-AUR în 5 mai
În plus, instanța a impus Guvernului și Ministerului Finanțelor o penalizare de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, suma respectivă fiind adăugată la bugetul de stat până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanței.
Curții de Apel București, adoptată în prima ședință, a fost contestată printr-un recurs la instanța supremă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a depus o cerere de contencios administrativ şi fiscal, solicitând ca Executivul și Ministerul Finanţelor să furnizeze fondurile necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptăţite, a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe data de 30 martie 2026.
Instanţa a fixat o perioadă de execuție de 10 zile, de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În aceeași perioadă, Cabinetul de Arbitraj și Bilanț (CAB) a respins ca nefondate excepțiile ridicate de pârâți și a aprobat cererea accesorie prezentată de intervenitorul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.
În același timp, CAB a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României și a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de Ministerul Finanţelor la adresa judecătoarei Buşu Ramona.
Curtea Supremă de Justiție a pus în mișcare procedura după ce Ilie Bolojan a declarat, la 19 martie, că a identificat o soluție prin care propunerea PSD referitoare la pachetul social poate fi ratificată de coaliție.
„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi”, afirma Bolojan.
Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat că a adus la cunoștință CCR necesitatea de a rezolva un litigiu de caracter constituțional cu
„De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a explicat Bolojan la finalul şedinţei de Guvern de pe 2 iulie.
Magistraţii instanţei supreme au apreciat, la vremea respectivă, că este „fără precedent” ca, înainte de soluţionarea unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia.
Miercuri, 7 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă cererea depusă de Ilie Bolojan pentru soluţionarea conflictului juridic între Guvern şi ICCJ, constatând că, potrivit jurisprudenţei sale constante, „atribuţia prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar”.
Judecătorii CCR au susținut că motivele menționate în cerere se referă exclusiv la aspecte legate de activitatea instanței judecătorești: rezolvarea cererii de recuzare, ritmul procesului, clasificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile impuse și interpretarea normelor incidente. Aceste elemente, în esență, se adresează legalității și temeinicii hotărârii judecătorești pronunțate și pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituție.
„Curtea a mai reţinut că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008)”, au mai explicat judecătorii CCR.
În consecinţă, cererea lui Ilie Bolojan „excedează sferei conflictului juridic de natură constituţională şi urmăreşte utilizarea atribuţiei prevăzute de art.146 lit.e) din Constituţie în scopul reformării unei soluţii pronunţate de o instanţă judecătorească, finalitate incompatibilă cu competenţa Curţii Constituţionale”.
Mai târziu, delegații ÎCCJ au susținut că, în esență, reclamația a ridicat problema accesului la justiție al unei categorii profesionale – magistraţii, și au subliniat că o dispută încheiată cu pierdere nu transformă situația într-un conflict constituțional, iar CCR nu poate fi folosită ca mijloc de atac împotriva hotărârilor judecătorești.
„Soluţia pronunţată reafirmă o regulă esenţială a statului de drept: hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional”, a mai arătat sursa citată.
COMENTARII / 0