Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins în mod final, luni, 16 noiembrie 2026, cererea depusă de fostul judecător Cristi Dănileț, prin care se cerea reînceperea dosarului disciplinar și anularea pedepsei impuse în 2019, când i s-a redus salariul pentru două luni ca urmare a a două postări realizate pe Facebook.
Decizia instanței supreme a fost emisă după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că statul român a încă
Reprezentanții ÎCCJ subliniază că respingerea cererii nu contestă concluziile instanței europene, ci se bazează exclusiv pe lipsa îndeplinirii condițiilor legale necesare pentru reîntoarcerea unei hotărâri definitive.
Citește șiMinisterul Energiei: sprijin pentru familiile vulnerabile facturi 2027
După ce instanța a pronunțat hotărârea, Cristi Dănileț a răspuns cu severitate pe Facebook, susținând că Curtea Supremă nu dorește să anuleze pedeapsa disciplinară impusă în 2019, în ciuda deciziei CEDO din februarie 2024 care a constatat încălcarea drepturilor sale și a confirmării Mării Camere în decembrie 2025.
„ÎCCJ încalcă iar drepturile omului.
Judecător: Cristi Danileț emite două declarații care contrazic modificările planificate de Guvern pentru a prelua controlul asupra Justiției, în ianuarie 2019.
Inspecția Judiciară a investigat magistratul pentru două delicte privind exprimarea opiniilor; la final, a închis una dintre acuzații și a trimis în instanță disciplinară exclusiv a doua (ianuarie-aprilie 2019).
CSM: îl pedepsește prin diminuarea salariului pentru ambele încălcări, în ciuda faptului că a fost sesizat doar pentru una (iunie 2019).
ÎCCJ: respinge apelul și păstrează decizia de pedeapsă (mai 2020).
ÎCCJ a respins cererea de anulare, depusă din motive procedurale, în decembrie 2020.
În noiembrie 2022, Parlamentul a eliminat din lege acea abatere disciplinară care confera posibilitatea de a sancționa abuziv magistratele necalificate.
CEDO a stabilit că Danileț a fost sancționat în mod incorect de către statul român, întrucât acesta dispunea de dreptul de a emite declarații anti-Guvern, pro-Armată și pro-procurori. Decizia a fost luată în februarie 2024.
Marea Cameră a CEDO a respins contestația Guvernului, reafirmând că România a greșit, iar decizia va intra în vigoare în 46 de state europene pentru toți magistratii începând cu decembrie 2025.
ÎCCJ: după trei întârzieri în pronunțare, instanța nu va reîncepe dosarul intern și nu va ridica pedeapsa (16 noiembrie 2026), a transmis Cristi Dănileț.
Fostul magistrat susține că decizia de respingere îl împiedică să recupereze partea din salariu reținută, dobânzile aferente și cheltuielile de judecată, precum și să obțină radierea sancțiunii din cazierul disciplinar.
„Cel mai grav este că acea greșeală a fost făcută de 18 judecători din Inspecție, CSM și ÎCCJ. Toți au încălcat drepturile omului, dar niciunul nu va răspunde în vreun fel. Mai mult, unul a ajuns șeful ÎCCJ, unde ar trebui să se înfăptuiască dreptatea, iar altul este șeful INM, unde se formează profesional viitorii magistrați. Atât despre dreptate. Mulțumim, domnule președinte al României, că vegheați la încălcarea drepturilor omului de către instituțiile chemate să le protejeze. Atât mai puteți: să vă uitați la TV”, a afirmat Cristi Dănileț.
Potrivit unui comunicat transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea a fost depusă în baza articolului 509 alineatul (1) punctul 10 din Codul de procedură civilă, prevedere care permite revizuirea unei hotărâri judecătorești în situații excepționale, ulterior constatării de către CEDO a unei încălcări a drepturilor sau libertăților fundamentale.
Completul format din 5 judecători al ÎCCJ a decis, totuși, că în acest dosar nu se îndeplinește condiția legală referitoare la existența unor consecințe grave care să persiste asupra reclamantului.
În evaluarea sa, judecătoria a luat în considerare că pedeapsa disciplinară a implicat o diminuare de 5% a indemnizației pe durata de două luni, iar impactul patrimonial s-a redus, fiind epuizat după pronunțare, iar ulterior sancțiunea a fost radiată de drept.
Totodată, judecătorii din instanța supremă au subliniat că hotărârea a cărei revizuire a fost solicitată nu a afectat deciziile adoptate în alte dosare referitoare la răspunderea disciplinară a lui Cristi Dănileț.
În același comunicat, Înalta Curte indică faptul că consecințele hotărârii CEDO asupra libertății de exprimare a magistraților sunt puse în aplicare prin îndeplinirea standardelor stabilite de Marea Cameră de către toate autoritățile administrative și judiciare din România.
Instanța supremă subliniază că hotărârea Curții Europene este obligatorie pentru statul român și pentru instanțele judecătorești, care trebuie să aplice necondiționat criteriile fixate la Strasbourg.
ÎCCJ subliniază că revizuirea constituie un remediu rar, valabil exclusiv în situații în care o persoană continuă să suporte consecințe severe ca urmare a unei hotărâri judecătorești care a încălcat drepturile sale de bază. Întregul motivativ al hotărârii pronunțate în ziua de luni va fi publicat după ce va fi redactat.
Cristi Dănileț, fost judecător la Tribunalul Cluj, a inițiat o acțiune împotriva statului român la CEDO, după ce, în ianuarie 2019, a suferit prima sancțiune disciplinară – o reducere salarială de 5% timp de două luni – pentru postările de pe Facebook în care criticase PSD și situația statului de drept. El a susținut că libertatea de exprimare a fost încălcată și că reputația sa profesională a fost afectată.
În martie 2021, o plângere a fost depusă la CEDO, iar în octombrie același an, Curtea a cerut Guvernului României clarificări privind eventuală interferență ilegală cu libertatea de exprimare sau cu dreptul la viață privată.
Separat, în decembrie 2021, Secția pentru judecători a CSM a impus o nouă sancțiune împotriva lui Cristi Dănileț, decizând să îl excludă din magistratură.
În primăvara anului 2023, Cristi Danileţ a revenit la activitatea de magistrat, după ce a câștigat al treilea proces împotriva Inspecției Judiciare. În 2024, la vârsta de 48 de ani, s-a pensionat.
În februarie 2024, o CEDO a recunoscut încălcarea dreptului la exprimare în contextul sancțiunii din 2019, iar după contestația depusă de Guvernul României, dosarul a fost înaintat la Marea Cameră, care a ratificat decizia.
COMENTARII / 0