În mod concret, ÎCCJ solicită Guvernului să acorde instanței toate resursele financiare necesare pentru achitarea sumelor restante din drepturile salariale.
În urma unui refuz considerat nejustificat, Guvernul României și Ministerul Finanțelor sunt vizați într-o plângere prealabilă depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Această plângere se referă la neîndeplinirea cererilor formulate de ÎCCJ privind includerea și alocarea fondurilor necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii și cu scadența în anul 2026. Potrivit documentului trimis de ÎCCJ, refuzul se concretizează prin: neincluderea completă a sumelor solicitate în bugetul pentru 2026; diminuarea sumelor solicitate în raport cu necesarul comunicat de Înalta Curte de Casație și Justiție; neasigurarea fondurilor necesare, deși obligația de plată este certă, lichidă și exigibilă; nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.
Potrivit documentului, cea mai înaltă instanță judecătorească ÎCCJ a accentuat, de asemenea, că
Citește șiCAB respinge cererea Italienilor de suspendare a decretului Mureșan
„necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este adresată prezenta plângere”
.
Această afirmație se referă la Guvernul și Ministerul Finanțelor.
În urma sesizării înaintate de ÎCCJ către Guvern, se invocă, de asemenea, motivul că separarea puterilor în stat şi stabilitatea raporturilor juridice au fost compromise.
Documentul trimis de ÎCCJ Guvernului subliniază că aceste încălcări stau la baza plângerii prealabile, alături de alte motive.
Nu sunt oferite declarații suplimentare.
Acest demers vizează Guvernul și Ministerul Finanţelor.
În fapt, prin nealocarea fondurilor necesare pentru punerea în executare a deciziilor judecătoreşti, puterea executivă conduce la blocarea efectivă a unor hotărâri definitive, fapt ce contravine separaţiei puterilor în stat. De asemenea, succesiunea de amânări şi reamânări, coroborată cu excluderea din buget a sumelor reprogramate pentru anul 2026, încalcă principiul securităţii juridice, deoarece creditorii aveau o aşteptare legitimă că cel puţin termenii ultimului mecanism normativ vor fi respectaţi.
În situația în care plângerea prealabilă adresată de ICCJ nu va primi un răspuns favorabil, aceasta va decide să aducă problema în fața „instanței de contencios administrativ competente”.
Propunerea de solidaritate înaintată de PSD a avut ca rezultat diminuarea unor drepturi bănești ale judecătorilor, decizie luată în cadrul coaliției.
La data de 19 martie, anunțul făcut de Ilie Bolojan a vizat o înțelegere în cadrul coaliției, care vizează incorporarea pachetului social inițiat de PSD în buget, ceea ce avea drept rezultat amânarea plății drepturilor salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești.
Bolojan a prezentat anterior două soluții posibile.
Prima soluție implica majorarea deficitului pentru a acoperi costurile suplimentare ale amendamentelor parlamentare.
Această abordare a fost însă respinsă.
A doua opțiune, agreată în cele din urmă, presupunea reducerea altor cheltuieli.
Examinând detaliile bugetului, s-a decis diminuarea fondurilor alocate pentru plata unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe judecătorești din anii precedenți, efectiv amânându-se pentru anii următori.
„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”
COMENTARII / 0