Ilie Bolojan: 13,6 mld. euro din PNRR rămân în România după negocieri

În urma discuțiilor purtate de reprezentanții Guvernului cu oficialii Comisiei Europene, a fost definitivată cea de-a treia rundă de negocieri pentru modificarea Planului Național de...

În urma discuțiilor purtate de reprezentanții Guvernului cu oficialii Comisiei Europene, a fost definitivată cea de-a treia rundă de negocieri pentru modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit declarațiilor oferite de către premierul interimar Ilie Bolojan, după ședința de Guvern de luni.

În urma negocierilor cu Comisia Europeană, România a reușit să păstreze cele 13,6 miliarde de euro din granturi.

Această realizare a fost posibilă grație adoptării Memorandumului propus de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Citește șiLuca Niculescu promite schimbări majore în primul discurs de premier

Ilie Bolojan a informat că echipele tehnice ale ministerelor din România, conduse de Ministerul Proiectelor Europene, au încheiat discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene. Aceste negocieri, care au durat peste două luni, au avut ca scop clarificarea modului în care România va implementa 66 de reforme și va atinge 385 de obiective asumate.
Premierul a declarat că obiectivul principal a fost păstrarea sumelor alocate României prin componenta de grant, adică fondurile nerambursabile.

„Le mulțumesc colegilor noștri pentru că au reușit să păstreze cele 13,6 miliarde de euro care erau sumele nerambursabile în continuare ca granturi pentru România”

Ilie Bolojan a precizat că acest lucru impune ca până la sfârșitul lunii august să fie absorbite încă aproape 5 miliarde de euro din respectiva sumă, pentru a putea fi plătite lucrările aflate în faze avansate de realizare.

Ilie Bolojan a precizat că, în urma discuțiilor privind componenta de împrumut, valoarea rămasă este de 6,64 miliarde de euro.

Ilie Bolojan a explicat că negocierile au dus la o reducere de 1,2 miliarde de euro comparativ cu sumele inițiale de la sfârșitul anului trecut. Această scădere se datorează, pe de o parte, imposibilității de a finaliza anumite proiecte și, pe de altă parte, recalculării componentelor de investiții.

„S-au făcut mutări de proiecte. Cele care erau într-un stadiu avansat au fost mutate pe grant, iar cele cu probleme de progres de lucrări au fost mutate pe împrumut, în aşa fel încât să nu pierdem banii din grant”

, a adăugat el.
Bolojan a subliniat că discuțiile s-au axat în principal pe componenta de investiții, obiectivul fiind păstrarea grantului.

  • Cele aflate într-o fază avansată au fost transferate pe grant.
  • Cele cu dificultăți în ceea ce privește progresul lucrărilor au fost transferate pe împrumut.

Ilie Bolojan a subliniat că unul dintre aspectele cheie ale discuțiilor a fost menținerea sprijinului financiar pentru construcția de autostrăzi.
Un punct crucial al negocierilor a vizat obținerea acordului Comisiei Europene pentru efectuarea plăților aferente proiectelor de autostrăzi într-un mod proporțional, corelat cu progresul fizic al lucrărilor.
Astfel, s-a urmărit evitarea pierderii unor sume considerabile de bani.

Ilie Bolojan a subliniat că o altă direcţie esenţială a discuţiilor a vizat reformele, jaloanele şi obiectivele, care au fost negociate astfel încât, în situaţiile în care nu era posibilă îndeplinirea anumitor ţinte, Comisia Europeană să accepte obiective mai puţin ambiţioase.

„O altă direcţie importantă a fost cea legată de reforme şi de jaloane şi de ţinte, unde negocierile au fost purtate în aşa fel încât, acolo unde, în mod obiectiv, nu putem să atingem ţintele, zona de cale ferată, alte zone, de exemplu, Comisia Europeană a acceptat ţinte reduse, în aşa fel încât să nu avem pierderi financiare”

Ilie Bolojan a accentuat faptul că discuțiile au avut loc în jurul părții de decarbonizare, unde, din cauza dificultăților întâmpinate și a lipsei de înlocuire a centralelor pe cărbune cu centrale pe gaz, așa cum ne angajaserăm în 2021, persistă riscul de a pierde fonduri dacă nu se ajunge la o soluție finală care să implice diminuarea capacității de producție a anumitor centrale și nu închiderea lor.

COMENTARII / 0