Premierul demis Ilie Bolojan a declarat vineri, 16 octombrie, la Digi24, cu trimitere la partidul lui Sorin Grindeanu, că „trebuie să se întrebe unii când au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august” și „am pierdut 770 de milioane de euro” sau acum, când o propun în programul de guvernare al lui Luca Niculescu, dar după ce am pierdut banii din PNRR.
„Am spus acum câteva luni de zile că, indiferent ce guvern va fi, nu va putea să nu indexeze componenta de pensii sau de salarii, pentru că am avut o plafonare a acestora timp de 2 ani de zile și în tot acest timp am avut o inflație, nu trebuie să negăm asta, care a luat din puterea de cumpărare, a scăzut puterea de cumpărare, este o realitate. Ori, indiferent ce guvern va fi, nu poate să evite o astfel de situație”, a afirmat Bolojan.
„Cel mai bun moment pe care l-am fi avut să rezolvăm această problemă cel puțin pe componenta de salarizare a fost în vară, în luna august, când aveam jalonul din PNRR, deci un angajament al României legat de adoptarea legii salarizării. Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august și, nevotând, am pierdut 770 de milioane de euro, sau când propun acum, în programul de guvernare, să votăm legea salarizării, care este necesară, dar după ce am pierdut cei 770 de milioane de euro? Ceea ce înseamnă o sumă importantă pentru România”, a adăugat el.
Citește șiExclusiv Radu Oprea spune că românii o vor duce mai bine la anul. Pe ce își bazează afirmația social-democratul propus ministru la Apărare
Și a continuat: „Deci ideea de a vota legea salarizării este una corectă, dar trebuia să o facem la timp, să nu pierdem banii. Acum este prea târziu, dar poate e bine mai târziu decât niciodată, pentru că asta înseamnă alte aspecte care țin de inechități, care țin de crearea posibilității unor procese pe care le avem și vedem ce costuri suplimentare trebuie să achite România pentru sentințele din anumite zone profesionale”.
Referitor la suma pe care viitorul Guvern va trebui să o achite pentru restanțele salariale ale magistraților, Bolojan a precizat: „Nu 10 miliarde de euro. Informația pe care am primit-o chiar astăzi la guvern a fost de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde lei penalități și așa mai departe. O sumă de 12,5 miliarde! Vă rog să vă gândiți ce gândesc oamenii din România când la legea salarizării am avut pentru 1.200.000 de bugetari o anvelopă de creștere între 8 și 12 miliarde și la o singură categorie profesională avem o sumă asemănătoare care trebuie dată pe lângă sistemul de salarizare care este destul de stimulativ”.
„Vă puteți imagina că este o piatră de moară pusă pe bugetele noastre și un lucru care n-are cum să fie acceptat și nu este o situație pe care ar trebui să o mai prelungim. Gândiți-vă că nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru, nicăieri nu ai peste 20.000 de procese pe motive de salarizare care sunt câștigate și ajungem în astfel de situații”, a completat Bolojan.
Pe data de 17 iulie, Ministerul Muncii, condus în acel moment de interimar liberal Dragoș Pîslaru, a lansat pentru consultare o nouă versiune a proiectului privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice. Autoritatea a afirmat că nivelul salariilor nu va fi redus, însă reprezentanții din domeniile Sănătate și Educație au contestat această declarație, susținând că realitatea nu corespunde prezentării politicienilor.
Pe 21 iulie, Curtea de Apel București a interzis temporar consultarea publică inițiată de Ministerul Muncii privind proiectul recent al legii salarizării bugetarilor. Decizia nu a fost finală.
Proiectul de lege privind salarizarea trebuia să fie aprobat de Parlament înainte de 31 august, termenul limită stabilit pentru PNRR, însă acest obiectiv nu a fost îndeplinit, iar România a pierdut 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Amintim că România se află într-o criză politică începând cu 20 aprilie, când partidul PSD a renunțat la sprijinul său pentru premierul PNL Ilie Bolojan. În aceeași perioadă, pe 23 aprilie, miniștrii din cadrul partidului condus de Sorin Grindeanu au depus demisiile. În data de 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost aprobată de Parlament, iar guvernul Bolojan a căzut la 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (4 iunie), care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, Adrian Veștea (14 iunie), al cărui guvern a fost respins, și Siegfried Mureșan (17 septembrie), al cărui Guvern a picat și el la votul din Parlament.
În data de 5 octombrie, Nicușor Dan a numit pe Luca Niculescu în funcția de al patrulea premier. Guvernul său, compus din 11 miniștri din PSD, are probabilități ridicate de a fi aprobat de Parlament, votul fiind programat pentru 20 octombrie.
COMENTARII / 0