Președintele PNL, Ilie Bolojan, a prezentat sâmbătă, în şedinţa partidului, situaţia de la unităţile de primiri ugenţe, afectate de lipsa de fonduri, afirmând că, „în mod iresponsabil, fie din incompetenţă, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătăţii a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcţionarea acestor unități”, potrivit unor surse din partid.
El a enumerat situaţia de la UPU, printre situaţiile „foarte complicate, a căror amânare poate genera probleme grave”, care ar putea fi soluţionate printr-o rectificare bugetară cară însă nu poate fi făcută de un guvern interimar.
„În mod iresponsabil, fie din incompetenţă, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătăţii a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcţionarea acestor unităţi”, a afirmat Bolojan, potrivit unor surse.
Citește șiMembrii Guvernului Luca Niculescu, la audieri în Parlament. 18 miniștri, chemați să obțină avizul comisiilor
El a susţinut că, în 2025, cea mai mare unitate de primiri urgenţe din România, cea de la Spitalul Floreasca, a avut o alocare iniţială de peste 10 milioane de lei. Pentru a putea funcţiona până la sfârşitul anului, au mai fost alocate câteva milioane de lei. Anul acesta, aceeaşi unitate a avut o alocare iniţială de sub 5 milioane de lei, adică mai puţin de jumătate din alocarea iniţială din 2025.
În plus, una dintre primele dificultăți întâmpinate de ministrul interimar al sănătăţii a fost insuficiența de fonduri pentru Spitalul Floreasca, soluționată prin redistribuiri bugetare interne ale Ministerului Sănătăţii.
Unităţile de primiri urgenţe din Târgu Mureş constituie un alt exemplu; în 2025, acestea au beneficiat de o alocare iniţială de 8 milioane de lei, iar pentru a-și putea încheia anul, au fost necesare câteva milioane de lei suplimentare. În acest an, la început, s-au alocat pentru ele sub 4 milioane de lei, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din suma inițială din 2025.
Ilie Bolojan a menționat că a prezentat aceste exemple pentru a ilustra faptul că există unități de primiri de urgență care au primit în jur de 30% din fondurile necesare pentru funcționare pe tot parcursul anului.
„În mod evident, fără rectificări bugetare serioase, aceste unităţi nu vor putea funcţiona în condiţii normale până la sfârşitul anului. Aceasta poate fi o tactică premeditată, pe care unii miniştri sau primari o mai folosesc: lasă cheltuielile vitale din ultimele luni ale anului fără acoperire bugetară, pentru a pune presiune şi a obţine fonduri suplimentare la rectificare. Sau poate fi, pur şi simplu, o dovadă de iresponsabilitate în stabilirea alocărilor bugetare iniţiale”, a mai afirmat Bolojan.
COMENTARII / 0