Ilie Bolojan, în calitate de premier, are în vedere implementarea accelerată a trei reforme cheie, în perioada în care miniștrii PSD sunt absenți, conform datelor obținute de G4Media.
Printre acestea se numără modificarea vârstei de pensionare pentru cadrele militare, polițiști, jandarmi și personalul din servicii, elaborarea unei noi legi privind salarizarea angajaților din sectorul bugetar – care constituie un obiectiv în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – și abordarea fenomenului de blocare a pieței energiei electrice de către anumite companii.
Articolul continuă în partea următoare.
Ilie Bolojan, aflat în fruntea guvernului și supus presiunii PSD pentru a demisiona, a făcut publică intenția sa, încă de marți, într-un interviu acordat Știrile Pro TV, potrivit căruia, odată ce miniștrii PSD își vor înainta demisiile, guvernul va arăta că poate funcționa mai eficient decât în situația actuală, atunci când „este guvernat cu frâna de mână trasă”.
Citește șiAUR sare în apărarea lui Ilie Bolojan și susține că e citat pentru audieri la DNA Iași. „Nu putem să nu observăm această «coincidență»”
Scăderea costurilor energiei
Ilie Bolojan a preluat temporar funcția de ministru al Energiei, unde îl înlocuiește pe fostul ministru Bogdan Ivan, care a demisionat.
În ultima perioadă, premierul a discutat frecvent despre modul în care anumite companii, asociate unor persoane influente, denumite ”băieți deștepți”, au îngreunat artificial funcționarea pieței energiei, în legătură cu Transelectrica, o companie de stat administrată de PSD.
Într-un interviu acordat G4Media pe 27 martie, a detaliat modul în care funcționarea pieței energiei electrice a fost îngreunată, generând astfel o creștere a prețurilor energiei. S-a întâmplat ca Transelectrica să fi eliberat un număr prea mare de ATR-uri (avize tehnice de racordare) pentru societăți comerciale care, ulterior, au transferat aceste ATR-uri către alte firme care erau realmente interesate să dezvolte capacități de producție. După cum a afirmat,
”Prin faptul că am ocupat capacitatea de a te conecta la rețelele noastre, am blocat pur și simplu investițiile în energie sau le-am scumpit foarte mult”
.
Conform datelor disponibile, anumite persoane cu influență în afaceri, având conexiuni cu Sorin Ovidiu Vîntu, fost mogul în domeniul respectiv, se numără printre principalii câștigători ai acestor programe, după cum relatează G4Media.
Ilie Bolojan are în vedere implementarea unor măsuri restrictive pentru cei care au obținut deja avize tehnice de racordare, astfel încât să li se garanteze că, în cazul în care nu vor realiza investițiile promise, vor suporta consecințe financiare, și anume pierzând 20% din valoarea investiției respective.
În opinia sa, este posibilă scăderea prețului la energie cu 10-20% prin adoptarea unor decizii strategice, după cum a declarat într-un interviu acordat G4Media.
”vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții (…) Din punctul meu de vedere, prețul la energie poate să scadă cu 10-20% fără probleme, prin câteva măsuri”
În calitate de prim-ministru și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan va avea posibilitatea de a ajusta cadrul legislativ actual prin intermediul ordonanțelor de urgență, hotărârilor guvernamentale sau ordinelor ministeriale simple, potrivit unor surse guvernamentale care au discutat cu G4Media.
Este preconizată o nouă reglementare salarială pentru angajații din sectorul bugetar bugetari. Detaliile acestei legi nu au fost încă dezvăluite, dar se așteaptă ca ea să fie implementată în viitor.
31 august constituie termenul limită pentru aprobarea legii salarizării bugetarilor, o condiție esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inițial programată pentru 2023. Pentru a evita eventuale repercusiuni sociale în timpul perioadelor electorale, guvernele conduse de Ciucă și Ciolacu au decis amânarea acestei măsuri. Nerespectarea termenului de 31 august va duce la o penalizare de 770 de milioane de euro.
Florin Manole a condus eforturile Ministerului Muncii pentru elaborarea unui proiect de lege, care însă a generat costuri suplimentare estimate în miliarde de lei anual, conform datelor disponibile pentru G4Media.
Obiectivul principal este implementarea unui sistem de salarizare echitabil și viabil pentru finanțele publice, așa cum prevede Planul Național de Redresare și Reziliență PNRR acceptat de România.
Proiectul inițial a fost pregătit sub conducerea sa, însă implicații financiare considerabile au fost semnalate.
Guvernul Bolojan se pregătește să implementeze o lege care va suferi o perioadă de tranziție, începând cu 2027.
Această lege ar putea primi undă verde fie prin procedura standard, fie prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului.
În acest moment, nu se poate confirma dacă premierul va decide să își asume această responsabilitate, având în vedere contextul politic tensionat, care ar putea duce la o moțiune de cenzură din partea PSD sau a opoziției.
Cu toate acestea, în cadrul guvernului există părerea că nici PSD, nici AUR nu ar fi dispuși să inițieze o astfel de moțiune, având în vedere că aceasta ar putea pune în pericol aproape un miliard de euro din fondurile europene.
Se preconizează o creștere a limitei de vârstă pentru pensionarea cadrelor militare.
Ilie Bolojan a făcut publică intenția sa de a reevalua sistemul de pensii pentru anumite categorii profesionale, printre care armata, poliția și serviciile de informații, cu scopul de a aduce vârsta de pensionare la nivelul celei aplicabile magistraților. În prezent, anumite cadre din sectorul securității și ordinii publice au posibilitatea de a se pensiona la vârsta de 48 de ani.
Într-un interviu acordat G4Media pe 27 martie, acesta a detaliat strategia sa de modificare a legislației actuale, afirmând:
”trebuie să abordăm chestiunea în două etape: o revizuire generală a legii de pensionare în aceste domenii și o adaptare specifică pentru fiecare sector”
.
El a explicat că experiența de muncă la Jandarmerie poate diferi semnificativ, de exemplu, atunci când se asigură paza unei instituții publice fără riscuri majore, situație în care un angajat poate continua să lucreze până la vârsta de 65 de ani fără dificultăți majore.
În schimb, pentru cei care lucrează într-un batalion de intervenție sau într-o brigadă de jandarmi unde este necesară o forță fizică deosebită, ar trebui elaborată o formulă de echivalare a anilor de muncă, astfel încât să fie posibilă o pensionare mai rapidă, însă nu pentru toată lumea.
Se preconizează că premierul va înainta această reformă sub formă de proiect de lege, care urmează să fie supus dezbaterii în Parlament.
Motivul pentru care guvernul poate avansa cu o viteză mai mare în absența miniștrilor PSD este legat de procesul decizional.
Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat Pro TV, că funcționarea guvernului ar putea fi îmbunătățită în lipsa miniștrilor PSD. O posibilă explicație pentru această afirmație este eliminarea mecanismului de blocare cauzat de întârzierea acordării avizelor de către reprezentanții PSD. În prezent, ministerele cheie responsabile cu avizarea, și anume Finanțele și Justiția, sunt conduse de membrii PNL, Alexandru Nazare și respectiv Cătălin Predoiu.
Ministerele care au inițiat aceste proiecte Energie, Armată și Muncă sunt în prezent conduse de către reprezentanții PNL și USR.
Guvernul condus de Ilie Bolojan își menține integral capacitățile de funcționare chiar și după ce miniștrii PSD au demisionat.
Acesta are în continuare posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență și ordonanțe obișnuite, de a înainta inițiative legislative Parlamentului și de a-și declara asumarea răspunderii în fața acestuia.
COMENTARII / 0