Se inițializează variabila ad cu un element div creat de document.
ad.id este setat la ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiCălin Georgescu, mesaj pe Facebook pentru susținători, în timp ce se află în arest preventiv: „Copleșit de iubirea voastră”
Se setează proprietatea display a elementului ad la ‘block’.
Instrucțiunea JavaScript ad.style.position = ‘absolute‘; modifică proprietatea de poziție a elementului ad la valoarea ‘absolute’.
Scriptul atribuie valoarea ‘-1px’ proprietății top a obiectului ad.
Se setează înălțimea elementului ad la ‘1px’.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3913693″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/inalta-curte-este-asteptata-sa-dea-decizia-finala-in-procesul-impotriva-guvernului-cu-miza-de-1-miliard-de-euro-3913693″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/justitie”}
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis pe 20 august, joi, să revină la o etapă intermediară, întârziind hotărârea finală referitoare la cazul în care Guvernul și Ministerul de Finanțe sunt acuzate de neplată a drepturilor salariale în vigoare ale magistratilor. În prima fază, Curtea de Apel din București a impus autorităților să efectueze plata sumelor datorate, inclusiv prin ajustări bugetare, iar valoarea totală a litigiului se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei.
În cadrul secvenței
ACTUALIZARE 16:00 Decizia finală a fost postergată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru data de 3 septembrie. Aceasta reprezintă a patra amânare.
Informația de bază
Dosarul se află în stadiul de recurs, după ce Curtea de Apel București a acceptat, pe 5 mai, acțiunea inițiată de Înalta Curte și a impus Guvernului și Ministerului Finanțelor să achite drepturile salariale restante, provenind din majorări retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești.
Decizia judecătorescă stabilește că Guvernul trebuie să execute hotărârea în decurs de zece zile de la momentul în care devine definitivă. În cazul întârzierii, Guvernul și Ministerul Finanțelor pot fi supuși penalităților de 1% pe zi din suma datorată, precum și unei amende de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
ÎCCJ: Lipsa plății sumelor restante compromite dreptul de proprietate al magistraților
În cererea de chemare în judecată, la care a semnat președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța supremă afirmă că neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive pentru mai mult de zece ani încălzește dreptul de proprietate al magistraților ce dețin titluri executorii.
ÎCCJ reproșează Guvernului că, prin neplata acestor sume, compromite principiul de separare a puterilor în stat și autoritatea deciziilor judecătorești.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorește ca CCR să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului.
În plus, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulând o întrebare preliminară și solicitând suspendarea procedurii până la emiterea unei hotărâri de către instanța europeană.
Bolojan a depus o sesizare la CCR referitor la un conflict constituțional cu Înalta Curte.
2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a comunicat că Guvernul a hotărât să adreseze o sesizare Curții Constituționale pentru a rezolva un litigiu de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.
Premierul a susținut că instanța s-ar fi înlocuit autoritatea executivă și cea legislativă în domeniul bugetar.
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan.
El a apelat la dispozițiile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, conform cărora formularea proiectului bugetar, ajustările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă constituie atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
Restanțele se datorează creșterilor salariale efectuate retroactiv.
Ministerul Finanțelor a alocat în proiectul bugetar depus Parlamentului în luna martie, aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Această sumă era destinată să acopere plata drepturilor salariale restante, rezultate din hotărâri judecătorești.
Aceste neconcordanțe s-au generat după ce, în anul 2023, Înalta Curte și Parchetul General au stabilit o creștere de 25% a remunerațiilor judecătorilor și procurorilor, pentru a se conforma cu hotărâri anterioare ale instanțelor. Creșterile vor fi aplicate retroactiv, începând cu 2018.
Guvernul a optat ulterior pentru întârzierea unei porțiuni din aceste plăți, canalizând sumele către pachetul de ajutoare sociale, care are o valoare de 1,1 miliarde de lei și este susținut de PSD.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0