Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) solicită Parlamentului să nu aprobe legea salarizării în forma sa actuală și avertizează că va sesiza Curtea Constituțională dacă nu se respectă.
Astfel, ICCJ a solicitat luni Senatului și Camerei Deputaților ca procedura parlamentară privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare „cu respectarea strictă a Constituției”, susținând că există „serioase îndoieli” asupra validității etapelor parcurse deja.
„În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și instituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului și Camerei Deputaților, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ. Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege”, a transmis instanța supremă, într-un comunicat de presă.
Citește șiEuroparlamentarul Rareș Bogdan, așteptat la audieri la DNA Iași, în dosarul afaceristului Fănel Bogos
„În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției, împrejurare care ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției. Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului”, mai afirmă ICCJ.
Înalta Curte a subliniat că soluțiile legislative propuse generează multe probleme de constituționalitate, printre ele deteriorarea principiului separației și a echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, neîndeplinirea principiilor egalității în drepturi, securității juridice
Potrivit comunicatului, ICCJ confirmă că atribuirea sa constituțională nu constă în apărarea intereselor unei singure categorii profesionale, ci în sprijinirea garantării supremă a Constituției și a statului de drept.
„În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare”, avertizează instanța supremă.
Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii, subliniază Înainte Curte, potrivit căreia Legea Fundamentală garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor.
„Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată. Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice”, au conchis judecătorii de la ICCJ, în comunicat.
În săptămâna precedentă, Curtea de Apel București (CAB) a decis suspendarea procedurii legate de proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, la solicitarea Federației SANITAS.
Legea salarizării unitare reprezintă un punct de referință în PNRR și implică o sumă de 770 de milioane de euro. În principiu, această normă ar trebui să asigure o distribuție mai echitabilă a salariilor publice și să remedieze eventualele anomalii.
În săptămâna precedentă, Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că va fi necesară o sesiune distinctă pentru adoptarea legii salarizării, care încă nu a fost finalizată.
Reforma salarizării trebuia să fie finalizată în iunie 2023. De la aprobarea programului PNRR până în prezent, ministerul Muncii a avut patru conducători: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). În urma demisiei lui Manole, Dragoș Pîslaru a preluat conducerea ministerului, asumând astfel responsabilitatea de a aduce la bun sfârșit reforma.
Momentan, suma de 770 de milioane de euro destinată din PNRR pentru Legea Salarizării se află în pericol de a fi pierdută, deoarece, după trei ani de la inițiere, partidele politice nu reușesc să ajungă la un consens pentru a încheia proiectul.
În Parlament a început luni o sesiune de excepție, în cadrul căreia aleșii vor vota reformele din PNRR care au rămas nefinalizate. În timp ce negocierile curente se desfășoară, mai multe surse de încredere indică faptul că probabilitatea ca proiectul de reformă a salarizării să fie finalizat cel puțin până în săptămâna viitoare este foarte redusă.
Chiar și consilierul prezidențial Radu Burnete, responsabil pentru mediarea negocierilor dintre partide privind salarizarea, a declarat vineri, pe 24 iulie, că aspectele tehnice vor dura încă cel puțin două săptămâni.
Întrebat dacă are siguranța că legea va fi adoptată până la 31 august, termenul limită pentru PNRR, Burnete a zis: „N-aș putea spune că avem garanții, e o negociere dificilă, pentru că e o lege care se aplică tuturor salariaților în sectorul public, vorbim de peste un milion de oameni, e normal să fie dificile aceste discuții”.
COMENTARII / 0