Propunerea legislativă inițiată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmărește să restrângă accesul copiilor la rețelele sociale și să impună norme mai riguroase pentru platformele online, potrivit POLITICO.
Recent, propunerea a fost inițiată din motivele temerilor privind impactul TikTok, Instagram și altor rețele asupra copiilor și adolescenților.
Comisia trebuie să convertească propunerea în reglementări ce vor fi valabile în toate cele 27 state membre, iar acest proces se dovedește a fi dificil. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să negocieze cu guvernele naționale și cu Parlamentul European, și să identifice metode de verificare a vârstei care să asigure protecția intimității utilizatorilor.
Citește șiParlamentul a adoptat legea care garantează dreptul femeilor la însoțitor în timpul nașterii, în spitalele publice și private
Conform propunerii, copiii cu vârsta sub 13 ani nu vor avea posibilitatea de a accesa rețelele sociale. În intervalul între 13 și 15 ani, aceștia pot utiliza conturi dedicate, puse în funcțiune și monitorizate de părinți sau tutori. Începând cu vârsta de 15 ani, adolescenții pot deschide conturi proprii.
În cadrul discursului său despre Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a anunțat că pentru tinerii cu vârste între 13 și 15 ani, conturile vor fi supuse unor funcționalități restrânse și nu vor putea fi folosite mai mult de o oră pe zi.
Regulile nu se limitează exclusiv la rețelele sociale. Comisia își propune ca și platformele de partajare video, jocurile online și chatbot-urile bazate pe inteligență artificială să se conforme la normele de protecție a copiilor.
Printre măsurile propuse se numără funcțiile care pot genera dependență, derulării infinite, interzicerea notificărilor nocturne și blocarea contactării copiilor de către persoane necunoscute.
„Dacă o platformă dorește să ajungă la copii sau adolescenți, la minori, trebuie mai întâi să demonstreze că este sigură”, a declarat von der Leyen.
Modelul australian și presiunea pentru restricții
Măsurile propuse de UE apar după ce Australia a introdus, în decembrie 2025, prima interdicție națională de acest tip, prin care tinerii sub 16 ani nu mai pot crea conturi pe principalele platforme de socializare.
Până acum, nu s-a observat nicio diferență notabilă, deoarece un număr important de copii continuă să aibă acces la rețelele sociale.
Autoritățile din Canberra au legat această situație de faptul că platformele nu respectă pe deplin regulile.
Defensorii drepturilor copiilor și unele administrații din UE au menționat că restricțiile largi nu constituie neapărat cea mai bună soluție, deoarece ar putea perturba dreptul tinerilor de a fi informați și de a se exprima liber.
Aceste temeri au fost integrate în propunerea recentă, care își propune să stabilească un compromis între asigurarea protecției copiilor și respectarea drepturilor acestora.
O mișcare de echilibristică ce leagă capitalele europene
Propunerea ia în considerare și metodele distincte pe care statele membre le implementează deja în țările lor. Printre capitalele care au susținut limite de vârstă variate se numără Paris și Berlin; Franța solicită limitări pentru cei sub 15 ani, în timp ce Germania explorează un prag mai mic.
În cadrul „EU Kids Act”, o strategie progresivă care stabilește norme variate în funcție de etate, ar putea facilita armonizarea acestor poziții.
Încheierea cadrului legal se prevede că va fi dificilă. Propunerea Comisia trebuie să fie aprobată atât de guvernele statelor membre, cât și de Parlamentul European.
Estonia a exprimat public opoziție față de astfel de interdicții sau limite de vârstă, în timp ce Italia nu a implementat până în prezent măsuri similare.
Willemijn Aerdts, ministrul olandez al afacerilor digitale, a declarat că guvernul său susține inițiativa, însă preferă ca limita de vârstă să fie de 15 ani.
Un portofoliu de comunicare al ministerului spaniol de afaceri digitale a declarat că Spania își menține activitatea de a impune un prag de 16 ani.
Ținând cont de toate aceste aspecte, presiunea exercitată de părinți și îngrijorările privind marii actori din domeniul tehnologic fac ca un număr semnificativ de politicieni europeni să aplice cu promptitudine noile norme comune.
Ministrul irlandez al afacerilor digitale, Patrick O’Donovan, care a menționat săptămâna precedentă un prag de 15 ani, a declarat că
„în astfel de situații, urmărești cele mai înalte idealuri și îți susții punctul de vedere”
.
„Acum este momentul să analizăm implementarea și procesul de realizare a schimbării”,
ministrul irland
8-12 luni, potrivit unui oficial de rang înalt al Comisiei, reprezintă termenul în care aceasta intenționează să încheie negocierile. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care acordul se finalizează în acest interval, reglementările noi nu vor intra în vigoare imediat. Propunerea stabilește o perioadă de tranziție de șase luni, iar implementarea ar putea începe în 2028.
Nu este în competența exclusivă a părinților să asume singur toate responsabilitățile.
Un alt aspect delicat constă în implicarea părinților.
Organizațiile care se ocupă de protecția copiilor avertizează că responsabilitatea excesivă pusă pe părinți ar putea deveni prea intruzivă, iar acest lucru ar putea afecta copiii ale căror părinți nu pot petrece mult timp cu ei.
Sorine Vesth Rasmussen, consilier principal responsabil pentru politicile tehnologice și drepturile copiilor la organizația daneză Borns Vilkår, a subliniat acest pericol.
Dimitris Papastergiou, ministru al afacerilor digitale din Grecia, a afirmat că părinții nu ar trebui să fie încărcați cu noile reglementări. Responsabilitatea principală trebuie să fie atribuită platformelor.
Confidențialitatea reprezintă o problemă.
Una dintre cele mai critice chestiuni constă în confirmarea vârstei utilizatorilor.
Comisia Europeană a precizat că, pentru ca noile reglementări să fie puse în practică, platformele și magazinele de aplicații trebuie să confirme vârsta utilizatorilor. Această confirmare poate fi realizată cu ajutorul unor instrumente care nu stochează documentele de identitate sau informațiile biometrice.
activiștii pentru protecția vieții private precizează că orice mecanism de verificare a vârstei poate expune datele utilizatorilor la pericole și poate deveni o țintă pentru hackeri.
„Legea UE privind copiii (EU Kids Act) se conturează a fi un dezastru pentru internetul deschis, mascat sub forma protecției copiilor”
a spus Arya Haager, reprezentantă a ONG-ului epicenter.works, care susține drepturile digitale.
Ea a afirmat că legea ar putea genera o „infrastructură de supraveghere în jurul datelor familiale”, prin care copiii ar putea fi legați de tutorii adulți care ar supraveghea conturile lor.
Aceste date ar putea fi „ulterior reutilizate pentru a exclude persoane pe criterii de etnie, religie sau orientare sexuală”, a adăugat Arya Haager.
În ciuda altor opinii, Henna Virkkunen, care coordonează domeniul tehnologic al Comisiei, afirmă că noul sistem asigură protecția datelor utilizatorilor.
„Dovedirea vârstei în mediul online ar trebui să fie un proces simplu, care să nu dezvăluie nimic altceva despre utilizator, absolut nimic în afară de vârstă”
Ea a afirmat că acest lucru ar trebui să fie un proces simplu, fără a dezvălui alte informații despre utilizator, decât vârstă.
COMENTARII / 0