Se crează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
Variabila ad primește valoarea ‘AdSense’ pentru proprietatea className.
Citește șiIslanda, dată în judecată pentru că nu acordă prioritate legislației europene | „Este un caz juridic mai complex decât pare”
ad.style.display = ‘block’;
Se atribuie proprietății position a obiectului ad.style valoarea ‘absolute’.
Setează proprietatea top din style al obiectului ad la -1px.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3895225″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/incepe-sau-nu-procesul-lui-calin-georgescu-instanta-suprema-urmeaza-sa-ia-o-decizie-in-dosarul-privind-tentativa-de-lovitura-de-stat-3895225″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/justitie”}
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, că procesul pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale poate începe, după ce, în ziua precedentă, instanţa supremă a reluat dezbaterile în cameră preliminară.
ACTUALIZARE 13.14: Înalta Curte de Casație și Justiție a luat, joi, 6 august, în considerare faptul că procesul de acuzare, prin care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți apropiați ai mercenarului au fost aduși în fața instanței pentru tentative de acțiuni contrare ordinii constituționale, a fost întocmit în mod legal și a dispus, definitiv, deschiderea procedurii pe fond în acest dosar.
Informația inițială:
Pe data de 29 iunie, Curtea supremă a reportat adunările, odată cu modificarea structurii completului de judecată, ca efect al abținerii unui dintre judecătorii implicați. Pe 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că procedura pe fond ar putea porni, însă decizia a fost contestată de instanţa supremă, iar pronunţarea a fost reprogramată de mai multe ori. ÎCCJ a reportat din nou pronunţarea.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, miercuri, pronunţarea pentru data de 6 august 2026.
Pe 19 iunie, Curtea supremă a ordonat reintegrarea dosarului în procedură, pentru a relua discuțiile în cadrul noii compoziții a completului de judecată, după ce a acceptat cererea de abținere depusă de unul dintre judecătorii implicați. Termenul inițial stabilit a fost pentru 29 iunie, însă în ziua respectivă instanța a reprogramat dezbaterile la 5 august, potrivit news.ro.
Pe data de 2 aprilie, Curtea de Apel București a stabilit că procesul pe fond al celor 22 de inculpaţi poate fi inițiat, însă această hotărâre a fost contestată de către instanța supremă, iar pronunțarea a fost amânată de mai multe ori până în prezent.
„Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privindu-i pe inculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanţ Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borişca Cristian Sergiu, Dragoman Vasile Leonard, Timofti Constantin, Goloşoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniţei Iulian, Comiza Adrian, Lechinţan Traian, Moldovan Dionisie, Panţa Dan-Cristian, Lascu Bogdan-Florin şi Mureşan Ovidiu-Claudiu”, se arăta în decizia din 2 aprilie a Curţii de Apel Bucureşti.
În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale), iar pe Horaţiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dar şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său Dorian Potra şi nepotul său Alexandru Potra au fost trimişi în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Horațiu Potra, asociații ai lui Georgescu
Pe 17 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât ca Horaţiu Potra să fie eliberat din detenție preventivă, fiind transferat la detenție la domiciliu. Înainte, instanţa a acceptat contestaţiile fiului și nepotului său, care au fost supuși controlului judiciar după ce au fost în detenție la domiciliu.
Horaţiu Potra a fost arestat în Dubai în luna septembrie 2025 și a dat acordul să fie adus în țară, fapt care a accelerat procedurile. În lipsa unui acord de extrădare cu Emiratele Arabe, alte cazuri ar fi putut dura mai mult. El a ajuns în România pe 20 noiembrie 2025, alături de fiul și nepotul său.
Călin Georgescu a fost adus în fața instanței într-un al doilea dosar, în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat de propagandă legionară și de susținere publică a unor persoane responsabile pentru genocid și crime de război. Pe 3 aprilie, Georgescu a obținut eliberarea definitivă de sub controlul judiciar, peste un an de la instaurarea măsuryi preventive, după ce Tribunalul București a acceptat contestația și a anulat parțial hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care fusese decizională în menținerea măsuryii preventive.
Potra a fost dus în instanță împreună cu ex‑candidatul la Președinție, Călin Georgescu, și alte 20 de persoane acuzate de comiterea unor infracțiuni grave în încercarea de a destabiliza România.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l‑a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Ei susține că, printr-o serie de acțiuni, printre care contactarea liderului unei organizații radical-naționale
Organizație paramilitară
Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
7 spre 8 decembrie 2024 a marcat o noapte în care autoritățile de ordine au instalat filtre de control în zonele Baloteşti‑Săftica, județul Ilfov, Măneşti și Corneşti, județul Dâmboviţa, precum și în Capitală. În cadrul acestor operațiuni, polițiștii au oprit și inspectat vehiculele, descoperind în interiorul acestora cuțite de tip briceag, pumnale, cuțite cu lamă lungă, bastoane telescopice, spray‑uri cu piper, cutii, topoare, cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria cea mai periculoasă, capabile să genereze explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave și deces.
Concluzia obținută de procurorii care au adus în instanță cei 22 de inculpaţi afirmă că acțiunile lor, desfășurate în mod imediat, au implicat expunerea securității naționale la risc, generând o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale ce asigură exercitarea puterii de stat în cadrul legii.
În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi „asumă” nerespectarea regimului armelor şi muniţiei”, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0