UE robustă, unificată și autonomă este dorită de majoritatea europenilor, însă aceștia manifestă dubii privind realizabilitatea acestui scop, potrivit unui nou studiu. Lipsa de încredere percepută în întreaga regiune oferă un cadru propice pentru retorica
Studiul, fondat pe 5.800 de interviuri efectuate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, și pe o examinare a modului în care Europa este descrisă în discursurile politice și în mass-media din 15 țări, descrie un electorat cu ambiții mari, însă frustrați.
68% dintre respondenți au discutat despre Europa în termeni de
Citește șiBritania și UE stabilesc summit de resetare a Brexitului
„deteriorare generală sau a pierderii normalității”
, în timp ce doar 12% consideră momentul actual ca fiind
„trezire și renaștere europeană”
.
Mulți dintre cei intervievați recunosc provocările majore cu care se confruntă Europa, printre care războiul (43%), presiunile economice (33%) și nevoia unei autonomii internaționale mai mari (29%). Însă 74% consideră că Europa nu gestionează bine aceste probleme, iar 56% cred că viitorul său este „în pericol”.
Europa va observa o creștere a coeziunii politice.
Motivul aparent nu constă în lipsa de ambiție. În sondaj, o proporție majoritară, 73% dintre respondenți, aspiră la o Europă ce se bazează pe unitate și integrare politică (35%), pace și
Pentru mulți, spune autorul studiului, Paweł Zerka, cercetător senior la think tank-ul European Council on Foreign Relations (ECFR), problema „nu este că au încetat să-și dorească o Europă mai puternică, ci că nu mai cred că acest lucru poate fi realizat”.
Rezultatul, a spus Zerka, este un „decalaj de imaginație”: „Oamenii își pot imagina ce fel de Europă își doresc, dar le este greu să vadă o cale credibilă de la situația actuală către locul în care ar vrea să ajungă. Acestea sunt chestiuni de politică, nu doar de comunicare.”
Cu o săptămână înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să susțină la Bruxelles discursul anual privind „Starea Uniunii”, Zerka spune că dovezile sugerează că blocul comunitar are nevoie de „mai puține promisiuni grandioase” și de mai multe „dovezi că se îndreaptă în direcția corectă”. „Nicio regiune din lume nu este mai sigură, mai liberă și mai democratică”
Studiul citează zeci de conversații cu europeni. „Mă simt în mod regulat ușurat că trăiesc în Europa. Nu este perfectă și unele lucruri merg în direcția greșită, dar nicio regiune din lume nu este mai sigură, mai liberă și mai democratică”, a spus un respondent german.
Chiar dacă a considerat că criza climatică și partidele de extremă dreapta constituie cele mai mari provocări ale continentului, a subliniat că problemele nu sunt abordate eficient.
„Alegerile se concentrează prea mult pe prezent și prea puțin pe viitor”, a spus el.
Respondentul a afirmat că și-ar dori ca, peste 20 de ani, Europa să fie „liberă, democratică, sustenabilă, mai puțin îndatorată, din punct de vedere politic mai la stânga [și] pașnică”. Întrebat dacă crede că acest lucru se va întâmpla, răspunsul său a fost: „Nu”.
Patru tipuri de alegători europeni
Studiul clasifică alegătorii europeni în patru grupuri. Cei care sunt proeuropeni și convingeți (19%) reprezintă segmentul ce consideră crizele actuale ca un stimulent pentru o Uniune mai solidă și mai integrată.
Pesimismul, exprimat de 39% dintre participanți, susține că zilele de aur ale Europei s-au încheiat. Aproximativ jumătate dintre respondenții din Franța, Germania și Italia, precum și aproape toți alegătorii partidelor de dreapta extremă – AfD în Germania, RN în Franța, PVV în Țările de Jos și Reform UK – se încadrează în grupul „Negativilor”. Din această categorie, 83% discută despre Europa sub aspectul pierderii și declinului.
Deconectații ( 12% ) se prezintă ca alegători în mare parte apatici, considerând integrarea europeană un subiect îndepărtat, fără o importanță semnificativă în viața lor cotidiană.
În rândul celor nehotărâți, care reprezintă 31% din total, se regăsesc valori proeuropene, însă aceștia manifestă scepticism față de abilitatea continentului de a interveni cu hotărâre, de a asigura protecția cetățenilor și de a susține valorile sale.
„UE discută mult, dar nu face nimic”
În rândul respondenților din toate țările studiate, aproape o treime (32%) a menționat „lentoarea Europei”. Un tânăr polonez, născut în anii 2000, a sintetizat situația fără a se abtrusa:
„În esență, UE discută mult, dar nu face nimic”
Incapacitatea blocului comunitar de a-și apăra poziția în fața unor actori puternici a fost o altă temă recurentă, menționată de aproape o treime (30%) dintre respondenți. Concesiile recente ale UE privind tarifele impuse de Donald Trump au fost percepute drept un simbol deosebit de umilitor al acestei slăbiciuni.
Zerka consideră că grupul „nehotărâților” este esențial pentru direcția viitoare a Europei. „Liderii tind să le predice celor proeuropenilor convinși sau să cedeze în fața pesimiștilor, a spus el, însă tocmai în rândul nehotărâților „încrederea în viitorul Europei rămâne de câștigat”.
În contrast cu cei care se declară euroscepticii, alegătorii din această grupă mențin o legătură afectivă intensă cu proiectul european, potrivit raportului, însă se distanțează de rigiditatea instituțională, de ritmul lent al birocrației și de imaginea unei slăbiciuni în domeniul geopolitic.
Pentru a restabili încrederea alegătorilor, politicienii trebuie să demonstreze că acțiunea colectivă la nivel european poate soluționa probleme reale cu care se confruntă cetățenii, de la securitatea energetică și apărare, până la schimbările climatice și criza costului vieții, a spus Zerka.
COMENTARII / 0