Îndemn surprinzător al fostului contracandidat al lui Putin, Boris Nadejdin, într-un interviu pentru HotNews: „Rușii trebuie să meargă la vot, chiar dacă alegerile sunt deformate”

Boris Nadejdin, fost membru al Dunei de Stat din Rusia, a încercat în 2024 să se înscrie la alegerile prezidențiale împotriva lui Vladimir Putin, însă...

Boris Nadejdin, fost membru al Dunei de Stat din Rusia, a încercat în 2024 să se înscrie la alegerile prezidențiale împotriva lui Vladimir Putin, însă nu a reușit. În prezent trăiește în exil în Franța, în timp ce întreaga familie rămâne în Rusia. Într-un interviu acordat pentru HotNews, el subliniază necesitatea ca cetățenii ruși să participe la votul la alegerile parlamentare programate în acest weekend, chiar dacă acestea sunt percepute ca „regizate”. Nadejdin afirmă că rușii

Data și locul nașterii: 26 aprilie 1963, Tashkent.

Început activitatea politică în anii 1980.

Citește șiTrump anunță un plan „masiv” de explorare a petrolului, gazelor și mineralelor în „Groenlanda noastră”

Deputat în consiliul local Dolgoprudny.

Consilier al prim-vicepremierului Boris Nemțov.

Asistent al premierului Serghei Kiriienko.

  • Majoritatea rușilor s-a săturat de război, susține Nadejdin, dar există și un procent de 15% dintre aceștia care sunt convinși că „ucrainenii sunt fasciști” și războiul trebuie continuat. „Unii cred că trebuia de mult aruncată o bombă atomică asupra Kievului”, spune politicianul.
  • „Opoziția plecată din Rusia influențează opinia publică din Occident, nu populația din țară”, mai este de părere Nadejdin.
  • În ceea ce privește planurile sale politice de viitor, fostul opozant al lui Putin spune că, deocamdată, nu poate face nimic atâta vreme cât copiii săi sunt în Rusia.
  • Întrebat dacă se simte vinovat pentru situația din Rusia, având în vedere că a făcut parte din putere, Nadejdin a răspuns cu o întrebare: „Românii se simt vinovați pentru Ceaușescu? Dar pentru Antonescu?”

„Trebuie mers la alegeri”

– Domnule Nadejdin, în acest weekend au loc „așa-numite” alegeri parlamentare în Rusia. Spun „așa-numite” pentru că în realitate rușii nu au alternative. Dumneavoastră, ca lider politic al opoziției, ce-i îndemnați pe cetățeni: să iasă la vot sau să boicoteze alegerile?– Boris Nadejdin:  Deoarece în Rusia sunt declarat „agent străin” și chiar considerat vinovat de extremism, conform unor hotărâri ale instanțelor, a trebuit să plec din țară pentru că riscam închisoarea. Legile ruse îmi interzic să fac campanie electorală, așa că ceea ce voi spune nu va fi un îndemn, ci doar o reflecție în calitate de expert.

Voi expune simplu câteva fapte, iar apoi să fie la dispoziția publicului să decidă în mod independent. 1- Este necesar să participați la vot. Răspunsul logic este: dacă nu participați, în Rusia buletinele de vot ale dumneavoastră ar putea fi preluate de altcineva pentru a vota în locul vostru, din păcate. Cu cât numărul alegătorilor crește, cu atât șansele de a manipula rezultatele scad.

Este important să mergem la alegeri. Chiar și în cazul acestor alegeri deformate din Rusia, din care a fost eliminată întreaga opoziție, de exemplu eu sau partidul „Iabloko” (n.r.- Curtea Supremă a Rusiei a eliminat partidul din competiția electorală pentru finanțare externă, încălcarea legii drepturilor de autor și promovarea extremismului), acestea reprezintă totuși o posibilitate de a transmite puterii un semnal clar dacă vi se pare că în țară se duce o politică greșită. Iar acum foarte mulți oameni au această impresie. 

Atmosfera generală a populației este extrem de negativă. Susținerea acordată lui Putin și „Rusia Unită” (n.r. – partidul prezendențial) se reduce, deoarece condițiile economice ale țării sunt deficiente.

Conflictul a ajuns deja în orașele rusești, iar acest fapt este clar.

„Numărul buletinelor de vot invalide va fi mai mare decât în trecut”

În cazul în care ați ales să vă implicați, există, în principiu, două modalități prin care puteți manifesta că situația este dezastruoasă. Prima alegere este cea recomandată de partidul Iabloko.

veniți la alegeri și invalidați buletinul de vot

În practică, se poate realiza prin adăugarea unui text pe buletin, ruperea acestuia, sau marcarea excesivă a căsuțelor. Acest act va fi considerat invalid.

Consider că în aceste alegeri cantitatea de buletine de vot invalide va fi semnificativ mai mare decât în perioadele anterioare.

Există și o altă perspectivă, o logică diferită. O persoană nu este neapărat obligată să declare direct că

„totul este rău, îngrozitor, voi strica buletinul”

ci preferă altceva. În Dumă, care oricum va fi aleasă, dorește ca numărul de candidați ai partidului de guvernare să fie cât mai redus, iar candidații din alte partide să fie cât mai numeroși.

Din acea poziție, Maxim Katz și Iulia Navalnaia susțin, de exemplu, că se poate vota pentru candidați specifici. Au pus la dispoziție liste complete cu candidații pe care se poate vota. În plus, această argumentație are,

Conform acestei perspective, este necesar să se voteze în favoarea partidelor ce vor fi sigur reprezentate în Duma de Stat, pentru a evita pierderea votului, însă nu și pentru „Rusia Unită”.

În esență, în funcție de anumite percepții și credințe ale dumneavoastră, există două grupuri similare: „Oamenii Noi” și Partidul Comunist, despre care se afirmă că vor fi admisi în Dumă. Dacă doriți ca votul să nu fie anulat sau considerat nevalid, există opțiuni în acest sens. Menționăm că nu fac niciun apel, ci doar prezint posibilitățile de vot.

Putin a adus un discurs obișnuit către cetățeni înainte de alegeri. Printre

De exemplu, „Rusia Unită”. Este cu adevărat util să examinăm un plan și să discutăm despre un program ce conține soluții economice și sociale? Înțelegeți, la nivel federal se abordează probleme politice, în timp ce în anumite regiuni și orașe pot apărea candidați din diverse partide care tratează probleme specifice ale cetățenilor. Acestea sunt aspecte ușor diferite.

În exemplu, un anumit alegător provenit din orice partid, inclusiv din partidul comunist, din „Rusia Unită” sau din „Oamenii Noi”, poate fi un individ care susține, ca exemplu, reabilitarea unui spital local, iar publicul îl susține. Același lucru apare în toate statele.

Există probleme globale ca război și pace, capitalism sau socialism, care se rezolvă la nivel național, atunci când omul votează pentru un anumit partid. Dar într-un anumit oraș sau într-un anumit sat, lucrurile se întâmplă adesea foarte ciudat. Se poate întâmpla ca anumiți alegători să fie împotriva „Rusiei Unite” la nivelul țării, dar, în același timp, să susțină un anumit șef al unei localități rurale care este membru al „Rusiei Unite”.

Ce reprezintă opoziția în Rusia

– Este corect să spunem că în Rusia există opoziție? De exemplu, partidele „Oamenii Noi”, sau comunist?– În mod tradițional, cel puțin în afara Rusiei și în rândul acelei părți a opoziției ruse care a plecat din țară, prin opoziție se înțelege critica dură și ireconciliabilă la adresa lui Putin. Dacă îl criticați pe Putin și cereți să demisioneze, înseamnă că sunteți opoziție. Dacă nu cereți acest lucru, înseamnă că nu sunteți opoziție. Dar în situația concretă lucrurile nu sunt deseori așa. 

Oamenii Noi nu a susținut legile orientate spre restricționarea accesului la internet. Pentru tineri, această poziție reprezintă un aspect deosebit de semnificativ. În consecință, partidul Rusia Unită găsește majoritatea susținătorilor în rândul populației în vârstă. Dacă întrebi persoanele cu până la 30 de ani, majoritatea dintre ele își exprimă preferința pentru Oamenii Noi și, de multe ori, pentru Iabloko. Astfel, situația nu se reduce la o simplă dicotomie. Realitatea este mult mai complexă decât apar în primă vedere.

„Opoziția plecată din Rusia influențează opinia publică din Occident, nu populație din țară”

– În ce măsură influențează opoziția din diaspora situația din Rusia? Știu că forțele celor care au părăsit țara s

– Dar există o problemă legată de reputația unora dintre ei, reprezentanții așa-numitei opoziții din emigrație? Sau mașinăria de propagandă rusă i-a îndepărtat într-atât pe cei care au plecat de poporul care a rămas în Rusia?– Așa este. Deocamdată majoritatea rușilor ascultă mai mult televiziunea rusă decât pe Maxim Katz sau Ekaterina Șulman. Este adevărat. Dar nu este nimic surprinzător. Vă voi spune că îmi amintesc foarte bine încă Uniunea Sovietică. La vremea aceea nu exista nici YouTube, nici Instagram, nici Telegram. Iar omul sovietic nu avea practic nicio posibilitate să afle că existau anumiți dizidenți și așa mai departe. Așa era în realitate. Cu toate acestea, acest sistem s-a prăbușit.

– Ați putea indica locația dvs. în acest moment, pentru că toată lumea a dedus din fotografia pe care ați postat-o că vă aflați în Franța.–

Sunt în Franța.

– Aveți în plan să vă uniți cu anumite figuri importante ale emigrației, ale opoziției ruse din emigrație?– Desigur, m-au contactat toate persoanele principale ale emigrației ruse. Cu unii am avut un schimb de mesaje, cu alții m-am întâlnit, dar tuturor le spun același lucru: am două probleme pe care trebuie să le rezolv înainte de a reveni la activitatea politică activă. 

În primul rând, familia mea se află în Rusia. Dețin numeroși copii, toți rezidenți în Rusia. Unii dintre aceștia s-au maturizat, au creat propriile lor familii, însă încă am doi copii pe care trebuie să-i cresc. Sunt băieți cu vârste între 12 și 15 ani.

În al doilea rând, în Rusia nu este clar ce se întâmplă cu dosarele mele penale. Au loc procese, da. Până acum mi-au aplicat în mod constant amenzi, dar au prevăzut și închisoarea ca pedeapsă. Sunt mai multe dosare. Avocații îmi spun că, până când aceste dosare nu vor fi soluționate, până când procesele nu vor ajunge la un punct final, este mai bine să stau liniștit. Din motive lesne de înțeles.

– În orice caz, dumneavoastră ați fost în apropierea puterii sau chiar în cadrul puterii începând din anii ’90.– Eu am fost chiar în cadrul puterii. În anii ’90 am lucrat în guvernul Rusiei, în administrația prezidențială.

– Ce vă spun cei pe care i-ați cunoscut în acei ani?– Ultima mea întâlnire personală cu Putin a fost în 2003. Iar ultima comunicare personală cu Kiriienko (n.r- fost premier al Rusiei în anii 90) a fost acum aproximativ zece ani. De aceea nu pot să știu ce se întâmplă acum în mintea lor, pentru că îi cunosc de foarte mulți ani. 

„Acum am fi câștigat alegerile pentru Duma de Stat”

– În privința participării dumneavoastră la campania prezidențială care a început cu strângerea semnăturilor în 2023 pentru alegerile din 2024, din partea Inițiativei Civice de la care, în 2018, a candidat și Ksenia Sobchak. Se spune că toți candidații pe care sistemul i-a admis la alegeri au fost oamenii lui Putin, pentru că nu există o opoziție reală. Ce le răspundeți?– Este o prostie totală. Această decizie a mea (de a accepta propunere de a candida – n.r.) a reprezentat o mare problemă pentru administrația prezidențială. Acum am devenit mai periculos decât eram acum doi ani. Pentru că acum doi ani nu puteam câștiga alegerile prezidențiale. Puteam strânge multe voturi, ceea ce ar fi fost o problemă. 

În acest moment aș fi obținut victoria la alegerile pentru Duma de Stat. Și prezența mea în Duma ar constitui un șoc major pentru Putin. Motivat de faptul că lui Putin nu-i se comunică toate aceste detalii, întreaga administrație îi transmite că întreaga Rusie îl susține. Ați auzit discursurile, nu? Putin consideră cu adevărat că întreaga Rusie îl susține, dar realitatea este diferită.

Dacă aș fi ajuns în Dumă, dacă partidul “Iabloko” ar fi ajuns în Dumă, pentru Putin ar fi fost o lovitură foarte puternică. Și și-ar fi concediat întreaga administrație, care a permis un asemenea coșmar. De aceea administrația a preferat să se asigure.

– Se spune că din 2022 că Putin se află într-un vid informațional, că îi sunt furnizate informații greșite, că, de fapt, acest om nu înțelege realitatea în care se află țara sa. E posibil?– Ascultați, un om care ar fi înțeles realitatea nu ar fi început războiul. El chiar credea că ucrainenii așteaptă armata rusă ca pe niște eliberatori. Chiar asta credea.

– Se afirmă că în presa internațională s-a raportat nemulțumirea elitelor și că Putin se află într-o poziție de izolare privind războiul. Cum evaluați această situație? – Eu mențin legătura cu primarii municipiilor, cu deputa

– Cum se va ieși din această situație? Pentru că, după cum înțelegem, situația de pe câmpul de luptă nu se va rezolva în favoarea Rusiei.– Nu se va rezolva. Pentru Putin singura ieșire bună este să oprească războiul, să restabilească viața normală, iar atunci încrederea în el va crește din nou. Dacă războiul va continua și situația din Rusia va deveni din ce în ce mai proastă, încrederea în Putin va scădea, iar acest lucru reprezintă riscuri enorme pentru el. Apropo, le-am cerut acestor funcționari cu care am discutat: „Transmiteți-i, transmiteți-i lui Putin, transmiteți-i lui Kiriienko.”

– Credeți că poporul rus, dacă Rusia va renunța la război, nu îl va „sfâșia” pe Putin, așa cum spune el?– Dimpotrivă. Ascultați, uitați-vă. Eu am mai văzut toate acestea o dată, la sfârșitul anilor 1980. Credeți-mă că regimul comunist era mult mai puternic decât cel de acum. Pentru comuniști votau 99% din populație, știți? Toți mergeau la alegeri, toți erau pentru comuniști. Și ce? Când situația din țară s-a înrăutățit, în primul rând situația economică, când au început conflictele interetnice în republici, toată această putere s-a destrămat foarte repede.

„Românii simt vreo vină pentru Antonescu?”

– Din biografia dumneavoastră reiese clar că ați reprezentat puterea și că ați fost familiarizat cu mulți reprezentanți ai actualei puteri, care iau acum multe decizii alături de Putin. Nu considerați că împărțiți o parte din vină pentru ceea ce se întâmplă acum în Rusia? – Ascultați, permiteți-mi să vă întorc întrebarea. Românii își simt puternic vina pentru Ceaușescu? Spuneți-mi. Dar în privința lui Antonescu? Asta, cum să spun, are o componentă emoțională și una rațională. Când trăiți în Ucraina și rachetele rusești vă cad în cap, este firesc să evaluați situația astfel: că toți rușii sunt îngrozitori, sunt odioși și toți sunt vinovați în fața voastră. Pot să înțeleg această perspectivă. Dar când vă aflați în Rusia, aveți o altă perspectivă, credeți-mă.

– Care este procentul real, după părerea dumneavoastră, al oamenilor care cred cu adevărat că în Ucraina există „naționaliști, fasciști”, așa cum spune Kremlinul care astfel justifică invazia de scară largă în Ucraina?– Aproximativ 15%, nu mai mult. Știu acest lucru cu siguranță, am sondajele. Noi am făcut sondaje. Numărul oamenilor care sunt convinși că acolo sunt fasciști și că războiul trebuie continuat cu orice preț. Unii cred că de mult trebuia aruncată o bombă atomică asupra Kievului. Sincer, există asemenea oameni. Dar sunt puțini. În principal sunt oameni în vârstă, foarte în vârstă. Tinerii evaluează toate acestea cu totul altfel. Tinerii nu vor război, nu vor să moară, nu vor să ucidă. De aceea, regimul nu are viitor.

– Dar sancțiunile internaționale, în ce măsură i-au afectat pe Rușii obișnuiți, care se plâng, după cum vedem, de creșterea prețurilor, de faptul că brandurile pleacă și sunt foarte greu de înlocuit, că mulți oameni și-au pierdut afacerile?

În esență, sancțiunile nu au generat un efect semnificativ. Ce a adus un impact major a fost militarizarea economiei. Un efect al conflictului este alocarea de fonduri enorme pentru armament, în timp ce bugetele pentru sănătate, educație și reparații de infrastructură sunt reduse. Este evident, nu? În Rusia, se observă o deteriorare a sferelor sociale. Acesta constituie mecanismul principal. Sancțiunile, ca atare, au contribuit oarecum la inflație.

Apropo, acum oamenii sunt cel mai mult iritați de creșterea prețurilor. Ei bine, ca în orice țară. Sancțiunile au contribuit într-o anumită măsură la inflație, dar pur și simplu au devenit mai puține mărfuri. Pur și simplu mai puține. Aceasta este economia de piață. Sunt mai puține mărfuri, iar bani sunt mulți. Iar mulți bani sunt investiți în armată, în complexul militar-industrial, sunt făcute plăți mari celor care luptă. Sunt mulți bani, puține mărfuri, deci prețurile cresc.

– În condițiile în care în Rusia protestele sunt imposibile, iar oamenii riscă închisoarea pentru faptul că ies în stradă, cum se poate manifesta nemulțumirea? Poate prin rețelele sociale, pentru că, de exemplu, în criza benzinei, am văzut că oamenii au „explodat” literalmente rețelele sociale, arătând benzinării goale.– Da, dar cui îi place asta? O altă întrebare este: de ce, de fapt, Nadejdin și Iabloko au fost eliminați de la alegeri? De ce? Răspunsul este următorul: pentru că noi, în timpul campaniei, le-am fi explicat oamenilor foarte clar că principala cauză a problemelor lor este politica lui Putin. 

De ce nu există benzină – din cauza politicii lui Putin. De ce cresc prețurile – din cauza politicii lui Putin. Acesta este răspunsul nostru. La televizor, răspunsul este altul. De ce nu există benzină – „pentru că blestematul Occident ajută Ucraina. Ucraina bombardează rafinăriile de petrol, de aceea nu există benzină”. Iar propaganda explică faptul că problemele rușilor nu sunt legate de politica lui Putin, ci, dimpotrivă, de politica Occidentului. Întrebarea este: cine se aude mai bine? 

„Nu trebuie să exagerăm influența Rusiei”

– În ce măsură, Rusia influențează acum afacerile interne din Republica Moldova sau din alte țări europene precum România, Slovacia, Ungaria?– Nu trebuie să exagerăm influența Rusiei asupra proceselor politice din toate țările, cu excepția celor care depind puternic de Rusia. De exemplu, asupra Armeniei Rusia va avea întotdeauna o influență enormă. Este clar de ce.

În cazul Republicii Moldova, influența Rusiei este legată, în primul rând, de Transnistria. În mod tradițional, Transnistria este considerată partea prorusă a Moldovei. În ceea ce privește anumite relații economice dintre Rusia și Moldova, din câte cred eu, practic nu mai există relații deosebit de importante. De aceea, Republica Moldova are mai multe posibilități de a duce o politică independentă decât, de exemplu, Armenia. Și chiar decât Kazahstanul, apropo. Moldova nici măcar nu are graniță cu Rusia.

– Deci, în principiu, nu trebuie să se îngrijoreze și alte țări, inclusiv Republica Moldova, care se află la graniță…

– Nu, trebuie să existe îngrijorare, dar probabilitatea unei confruntări directe cu Rusia mi se pare extrem de scăzută.

„Trump se comportă foarte ciudat”

– Aș vrea să vă mai întreb cum vedeți relația dintre Putin și Trump?– Îl voi cita pe Lev Nikolaevici Tolstoi: „Toate familiile fericite seamănă una cu alta, iar fiecare familie ne

COMENTARII / 0