Indemnizația pentru creșterea copilului: plafonul crește la 10.000-12.000 lei

O posibilă creștere a plafonului pentru indemnizația de creștere a copilului de la 8.500 de lei la un interval cuprins între 10.000 și 12.000 de lei este o măsură inclusă în secțiunea dedicată muncii, familiei și protecției sociale a Programului de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen Tomac.

De aproximativ zece ani, un anumit plafon rămâne neschimbat, însă documentul propune acum o actualizare a acestuia, vizând creșterea limitei.

În documentul Programul de guvernare se prevede o creștere a plafonului de la 8.500 lei la o valoare cuprinsă între 10.000-12.000 lei.
Dezvoltarea acestei măsuri are loc după o perioadă de stagnare de un deceniu, iar efectele sale directe sunt resimțite de persoanele educate care au ales să amâne momentul constituirii unei familii cu copii; repercusiunile asupra bugetului sunt considerate a fi marginale.

Citește șiBolojan: după CEDO, guvernul trebuie să decidă cui să servească

„Plafonul se majorează de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei. Plafonul nu a fost crescut de un deceniu – penalizează direct categoria educată care a întârziat să facă copii; impact bugetar marginal”

Conform datelor prezentate în document, domeniul muncii şi protecţiei sociale se bazează pe 6,1% şomaj înregistrat în martie 2026, pe un nivel de 27,4% pentru riscul de sărăcie şi de excluziune socială, denumit AROPE, şi pe un număr de 4,68 milioane de persoane în vârstă de pensionare, care în prezent primesc o pensie medie lunară de 2.783 lei.

În contextul socio-economic actual, anumite statistici cheie au fost aduse în atenție: 6,1% reprezintă rata șomajului înregistrat în martie 2026, spre deosebire de 3,1% în cazul Poloniei și Bulgarei; 27,4% este procentul indicatorului AROPE, ceea ce situează România pe locul 3 în cadrul Uniunii Europene; aproximativ 33,8% dintre copiii români sunt expuși riscului de sărăcie; 4.760 de lei reprezintă salariul mediu net; 4,68 milioane de pensionari au o pensie medie de 2.783 de lei, sumă care se situează sub 3.807 de lei, valoarea coșului minim de trai decent; 2,9 milioane de pensii sunt sub pragul de 3.000 de lei.

Cheltuielile de personal ale statului: 168,3 miliarde lei (8,2% din PIB)

, date care confirmă necesitatea reformei salarizării.
Sursele utilizate pentru aceste informații sunt: INS, Eurostat, CNPP, MF, iar perioada de referință este iunie 2026.

O prevedere adiacentă vizează oferirea unui sprijin financiar în valoare de 2.250 de lei lunar, acordat în cazul în care părinții cu trei sau mai mulți copii sunt angajați.

Potrivit acelorași surse, OUG 11/2026 a avut ca efect extinderea subvenţiei.

Condiţie: se menţine raportul de muncă minimum 12 luni după încetarea subvenţiei; se realizează o evaluare de impact după primul an

, menționează sursa respectivă.
Această decizie a fost luată în anul 2026.

145 de centre de zi pentru copii şi 63 de centre de zi pentru persoane vârstnice urmează să fie finalizate până la termenul-limită stabilit în cadrul PNRR.

Conform documentului, 31 august 2026 reprezintă termenul-limită până la care vor fi finalizate 145 de centre de zi pentru copii și 63 de centre de zi pentru persoane vârstnice, stadiul fiecărui centru fiind făcut public.
De asemenea, vor fi operaţionalizate 50 de servicii comunitare și 31 de servicii noi comunitare în acest context.

O altă măsură propusă vizează exonerarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru femeile care au copii cu vârsta sub un anumit prag.
Această prevedere are drept scop sprijinirea financiară a mamelor cu copii mici.

Într-un document oficial se menționează că mamele cu copii sub o anumită vârstă vor fi scutite de la plata CASS, o măsură considerată a avea un impact financiar redus asupra bugetului, estimat la sub 0,02% din PIB. Această inițiativă este prezentată ca un semnal puternic de susținere a natalității.

Documentul de politică publică propune o evaluare a posibilităților de indexare a pensiilor începând cu 1 ianuarie 2027.
Potrivit surselor, primele evaluări vor avea loc în cursul primelor 1-2 luni de la începutul mandatului, cu scopul de a stabili o cifră concretă care să fie susținută de spațiul bugetar disponibil.

„Se realizează o evaluare în primele 1-2 luni de mandat, cu cifră concretă pe baza spaţiului bugetar disponibil”

, se menționează în document.