La o dezbatere despre perspectivele industriei jocurilor de noroc în România au luat parte 19 persoane, dintre care 18 reprezentau industria și au prezentat diverse motive pentru care interzicerea nu constituie o soluție eficientă. Această restricție, în loc să reducă problemele, i-ar îndrepta pe jucători către piața neagră, unde, potrivit directorului general al Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET), Alexandru Domșa, operatorii sunt interesați exclusiv de profit, fără a se preocupa de protecția și siguranța jucătorilor.
„vor doar să facă bani și să nu țină cont de siguranța jucătorilor”
a afirmat acesta.
Citește șiRadu Marinescu preia funcția de ministru al Justiției: 79 de măsuri
Întrunirea a avut loc cu participarea senatorului liberal Silviu Coșa, care a fost singurul reprezentant al opoziției la dezbatere.
„Rugămintea mea este să ajungem la punctul de echilibru în care cetățeanul este protejat”
a declarat Silviu Coșa.
La 20 mai, într-o sală de conferințe a unui hotel situat în București, a avut loc o dezbatere organizată de către Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET). Această întâlnire a durat în jur de patru ore, timp în care cei prezenți, dispuși într-o configurație în formă de „U”, au purtat discuții succesive la microfon.
De la bun început, moderatoarea a stabilit în mod clar regulile: fiecare vorbitor avea la dispoziție șapte minute pentru intervenția sa.
Evenimentul, anunțat prin invitație de presă, avea drept scop reunirea reprezentanților Oficiului Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), a unor parlamentari, primari, avocați, psihologi și economiști în jurul aceleiași mese.
Majoritatea celor care au participat la dezbatere erau reprezentanți ai companiilor care operează în domeniul jocurilor de noroc. 19 persoane au avut ocazia să își expună punctele de vedere, însă doar una nu făcea parte din această industrie. Singura voce divergentă a fost senatorul PNL Silviu Coșa, care a intervenit încă de la începutul discuțiilor.
Nu a fost raportat niciun citat direct.
Conform datelor oferite de către senatorul, se estimează că există 2,4 milioane de jucători activi. În ceea ce privește numărul de dependenți, cifrele sunt mai puțin precise, cu o marjă de eroare considerabilă de aproximativ 900.000.
Prezentând cifrele aferente acestei probleme, Coșa a scos în evidență proporțiile fenomenului, însă datele sale au fost ulterior criticate de delegații organizațiilor care gestionează activitățile de jocuri de noroc.
Se estimează că în România sunt aproximativ 2,4 milioane de persoane care joacă activ, însă numărul celor care suferă de dependență este dificil de stabilit, variind între 100.000 și 1.000.000. Această discrepanță rezultă într-o marjă de eroare considerabilă de 900.000 de persoane.
O distincție semnificativă poate fi observată din cauză că instituțiile statului și companiile de jocuri de noroc nu posedă o înregistrare transparentă a persoanelor vulnerabile.
Potrivit senatorului PNL Silviu Coșa, industriei jocurilor de noroc îi lipsește o bază fiscală stabilă, deoarece jucătorii ocazionali sunt înlocuiți de persoanele cu probleme de dependență.
„Acești bani, puteau fi cheltuiți altfel: pe vacanțe, jucării pentru copii, investiții”
, a declarat senatorul Silviu Coșa.
În urma interzicerii păcănelelor, industria jocurilor de noroc se confruntă cu o problemă majoră legată de locurile de muncă. Impactul acestei decizii asupra angajaților din sector a fost evidențiat de reprezentanții industriei. Un parlamentar a fost singura voce din opoziție care s-a pronunțat în dezbaterea pe această temă. Industria jocurilor de noroc ducem lipsă de educație în ceea ce privește abordarea problemelor legate de jocurile de noroc, a declarat acesta.
40.000 de locuri de muncă sunt generate de industria jocurilor de noroc, potrivit reprezentanților sectorului, însă o parte semnificativă a acestora sunt indirecte. Acestea din urmă fiind slab calificate, mulți titulari fiind tineri. În viitor, se estimează că aceste poziții vor deveni redundante. Fără locurile de muncă indirecte menționate de un senator, numărul acestora se cifrează la 20.000, conform evaluărilor efectuate de reprezentanții caselor de pariuri.
Impactul social al dependenței de jocurile de noroc a fost discutat de senator, însă poziția sa cu privire la închiderea acestor săli nu a fost una fermă. Senatorul a abordat problema dependenței cauzate de jocurile de noroc, dar nu a luat o poziție clară în favoarea închiderii sălilor de jocuri de noroc.
Concluzia lui Coșa a fost că este necesar să găsim un punct de echilibru care să asigure protecția cetățeanului. El a exprimat această opinie prin afirmația:
„Rugămintea mea este să ajungem la punctul de echilibru în care cetățeanul este protejat”
La aproximativ patruzeci și cinci de minute după începerea dezbaterii, senatorul a părăsit sala. Chiar și după ce a plecat, remarcile sale au continuat să genereze reacții puternice în rândul celor prezenți.
În urma interzicerii păcănelelor, industria jocurilor de noroc se confruntă cu consecințe nefaste, printre care și pierderea a numeroase locuri de muncă. 20.000 de angajați sunt afectați direct de această decizie.
„Nu am apreciat că s-a trecut așa ușor peste cele 20.000 de locuri de muncă”
a declarat un reprezentant al industriei, exprimându-și îngrijorarea față de impactul acestei măsuri asupra angajaților.
Industria jocurilor de noroc este reprezentată de Andrei Frimescu, o persoană cu o experiență de peste trei decenii în domeniu, fiind afiliat la Game World și Stanleybet.
Un anumit nivel de înțelegere se reflectă în discuțiile interne, Frimescu considerând că acest aspect este un indicator al climatului actual din industrie. El a exprimat nedumerire în legătură cu momentul și procedura de reglementare a activităților în diferite localități. Frimescu și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la impactul asupra a peste 20.000 de locuri de muncă, menționând că aceste persoane au familii și își finanțează educația. El a subliniat că aceste aspecte nu pot fi pur și simplu
șterse
.
Concertele pierderilor financiare au fost reiterate de către Alexandru Domșa, directorul general al FEDBET.
Reglementarea eficientă este susținută de noi, nu interzicerea pur și simplu.
200 de milioane de euro reprezintă suma pierdută de stat, iar aproximativ 25.000 de familii au fost afectate.
Luând în considerare acești oameni, decizia ce urmează a fi luată trebuie să fie fundamentată.
„Noi susținem reglementarea eficientă, nu interzicerea. Suntem în situația în care statul a pierdut peste 200 de milioane de euro și au fost afectate în jur de 25.000 de familii. Dacă vrem să luăm o decizie, trebuie să luăm în calcul și acești oameni”
, a afirmat Domșa.
Antreprenorii din domeniul jocurilor de noroc se confruntă cu dificultăți din cauza reglementărilor actuale.
Un exemplu elocvent este acela că acest sector este comparat cu orice altă afacere locală.
„Imaginați-vă că dețineți o mică brutărie într-un cartier, prosperați și decideți să vă extindeți în întreaga județ.
În acel moment, intervenția statului devine restrictivă: „statul impune o taxă suplimentară de 30% și, după trei luni, fiecare primar are autoritatea să vă închidă afacerea”.
Noi reglementări au fost implementate recent pentru sectorul respectiv: începând cu octombrie 2025, deciziile privind permisiunea de funcționare a spațiilor pentru jocuri de noroc, precum și cuantumul taxelor impuse, vor fi luate de către primării și consiliile locale din localitățile respective.
În încăpere, numeroși indivizi își manifestă asentimentul printr-o mișcare afirmativă a capului, în timp ce unii sunt preocupați să înregistreze anumite gânduri sau pur și simplu să converseze cu vecinii de scaun, aflați atât în stânga, cât și în dreapta lor.
Se pare că interzicerea nu reprezintă o soluție viabilă, deoarece aceasta ar putea duce la o creștere a piței negre. Potrivit lui Domșa,
„Ei vor doar să facă bani și să nu țină cont de siguranța jucătorilor”
, o afirmație care subliniază intențiile operatorilor ilegali care sunt mai interesați de profit decât de protecția celor care participă la jocuri de noroc.
Decizia de a închide spațiile destinate jocurilor de noroc a fost luată în urma votului orașelor.
În prezent, subiectul discuției este reprezentat de posibila interzicere a spațiilor destinate jocurilor de noroc la nivel urban, mai multe autorități locale fiind implicate în aceste dezbateri.
În urma deciziei Guvernului de a introduce noi reglementări fiscale, primarii din mai multe orașe au declarat că vor lua măsuri pentru a interzice practicarea jocurilor de noroc pe raza administrativă a localităților lor. Anunțul a fost făcut după ce Executivul a prezentat noile măsuri, care au determinat primarii din Slatina, Brăila, Ploiești, Iași și Vaslui să ia această decizie.
În prezent, un număr de patru municipii au luat decizia de a interzice funcţionarea sălilor de jocuri de noroc prin hotărâre în cadrul şedinţelor Consiliului Local. Printre acestea se numără Brăila, Sibiu, Iași și Câmpulung. Aceste orașe au optat pentru această restricție.
În România, Iași deține până în acest moment recordul de cel mai mare oraș care a implementat o astfel de decizie Iași. Este o măsură adoptată la nivel local.
Un studiu recent realizat de o echipă de psihologi de la o asociație creată de jucătorii de pe piață a scos la iveală câteva aspecte interesante. Conform rezultatelor, aproximativ 2% dintre oameni au o predispoziție genetică spre dependență.
„Genetic, noi suntem cam 2% dependenți”
a declarat o psiholoagă de la această asociație.
Potrivit Lelianei Pârvulescu, o psiholoagă care participă la programul „Joc responsabil”, problema dependenței nu se poate soluționa prin impunerea unei interdicții.
O entitate numită „Joc responsabil” a fost creată de către jucătorii principali din industrie, și anume Romslot, Romanian Bookmakers și Rombet. Această asociație își asumă, pe site-ul propriu, sarcini precum dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor pentru informare și combaterea adică a dependenței de jocurile de noroc.
„Joc responsabil” este o asociație înființată de jucători pe piață – Romslot, Romanian Bookmakers și Rombet – care se descrie, pe propriul site, că are ca responsabilități inclusiv elaborarea și implementarea unor programe de educație și prevenție a dependenței de jocuri de noroc
Asociația „Joc responsabil”, înființată de Romslot, Romanian Bookmakers și Rombet, afirmă pe site-ul său că are drept obiective crearea și implementarea unor programe destinate educației și prevenirii dependenței de jocuri de noroc.
În noiembrie 2025, publicația Golazo a raportat că, de 10 ani, România încasează venituri din taxe speciale de la firmele de jocuri de noroc pentru programul „Joc responsabil”, însă nu utilizează aceste fonduri pentru sprijinirea jucătorilor.
În opinia psiholoagei, nu toți jucătorii sunt afectați de dependență. Ea a remarcat că atunci când anumite activități sunt interzise, se creează o anumită atracție în rândul celor care le practică,
„fructul oprit”
fiind un fenomen care accentuează dorința tocmai din cauză că este interzis.
Se consideră că persoanele vulnerabile vor continua să existe, indiferent de strategiile implementate pentru combaterea jocurilor de noroc. Acestea vor persista, potrivit argumentelor aduse, în ciuda eforturilor de reglementare.
Deși Pârvulescu a remarcat că oamenii sunt în mod natural atrași de anumite activități într-o mică parte, aproximativ 2%, el a avertizat că pericolul real constă în posibilitatea ca aceștia să fie împinși către activități ilegale.
„Genetic, noi suntem cam 2% dependenți. Apoi migrăm către alte dependențe. Pericolul este să migrăm spre zona ilegală”
, a declarat el, sugerând că persoanele vulnerabile sunt mai predispuse să fie primele care vor trece într-o industrie ilegală lipsită de protecție. În prezent, anumite protecții sunt oferite, unii jucători fiind direcționați către noi de la anumite săli, a adăugat Pârvulescu.
În loc de a închide, industriei jocurilor de noroc îi lipsește educația. O comparație pertinentă poate fi făcută cu fumatul.
În cadrul discuției, un alt aspect crucial care a fost abordat se referă la educarea utilizatorilor de jocuri de noroc. Dezvoltarea unei strategii de conștientizare a fost considerată esențială.
Sorin Georgescu, președintele Asociației Organizațiilor de Jocuri (ROMSLOT), a exprimat opinii alarmiste cu privire la impactul interzicerii sălilor de jocuri, avertizând că această măsură va conduce la o catastrofă ilegală care va afecta inclusiv jocurile online.
„Când sălile de jocuri vor deveni ilegale, vom avea o catastrofă ilegală. Inclusiv cu online-ul. Ne vom confrunta cu o caracatiță socială. Tinerii noștri nu sunt educați, nu avem specialiști și tratament, nu suntem pregătiți să facem centre; pentru că suntem mult prea ocupați cu voturi și sondaje”
Această declarație subliniază deficiențele în abordarea problemelor legate de jocurile de noroc, inclusiv lipsa educației și a resurselor necesare pentru tratarea dependenței de jocuri.
Opiniile exprimate de avocatul Marius Pantea pe site-ul revistei casinoinside.ro, specializată în industria jocurilor de noroc, scot în evidență o comparație între dezbaterea privind jocurile de noroc și cea referitoare la alcool și tutun.
Carența de educație este principala problemă semnalată de Marius Pantea, care a afirmat:
„Principalul lucru care ne lipsește este educația. Ducem lipsă de educație.”
El a făcut referire la consumul de alcool și tutun, remarcând că niciun magazin situat în apropierea școlilor nu a fost închis, în ciuda faptului că copiii obișnuiesc să cumpere tutun de acolo. Această comparație a fost reiterată de aproximativ cinci ori pe parcursul dezbaterii.
Dezbaterea a avut loc în absența reprezentanților Loteriei Române și ai ONJN, ceea ce a nemulțumit Pantea. Modul în care mass-media abordează problematica jocurilor de noroc a fost, de asemenea, criticat de acesta.
O întrebare remarcabilă a stârnit un val de reacții în rândul celor prezenți.
La încheierea discuției, au fost alocate câteva minute pentru a răspunde la întrebări. Reprezentanții industriei și invitații au fost prezenți, însă nu s-a înregistrat o prezență semnificativă a publicului în sală, în afara celor menționați.
2025 va marca un moment alarmant, potrivit datelor oferite de un studiu realizat de Centrul de Idei în Studii Politice, în care se evidențiază participarea tinerilor la jocuri de noroc. În acest context, 1 din 4 adolescenți a admis că a luat parte la astfel de activități cel puțin o dată. Mai mult, aproape un sfert dintre respondenți au raportat că au început să joace înainte de vârsta de 14 ani. Este această tendință un semnal de alarmă pentru societate? În raport cu reglementarea eficientă menționată de Domșa la debutul dezbaterii, ce strategii ar putea fi implementate pentru o reglementare superioară?
Discuția a devenit animată, cu patru persoane care au încerca să intervină concomitent, rezultând o suprapunere a vocilor.
Nu se știe ce s-a întâmplat exact
nu a fost însă exprimat de nimeni, însă s-a observat că au existat patru intervenții simultane.
În cadrul discuției, s-a remarcat o suprapunere a vocilor, patru persoane încercând să vorbească în același timp.
În urma dezbaterii, o singură voce din opoziție s-a făcut auzită, cea a lui Alexandru Domșa, directorul FEDBET. Potrivit acestuia, minorii sunt complet excluși de la accesul în spațiile destinate jocurilor de noroc. În situația în care se constată prezența unor minori în aceste locații, consecințele sunt severe, riscând să ducă la închiderea imediată a spațiului respectiv.
În spațiul jocurilor de noroc, un anumit individ a declarat următoarele:
„Niciun operator serios nu își va risca businessul pentru a permite unui minor să joace în sălile lui și să încalce legea în felul acesta”
.
El a fost cel care a exprimat această opinie.
În opinia sa, minorii sunt implicați în activități de joc în circumstanțe necontrolate, și anume în aproximativ 100% din situații, fie în locații fizice clandestine, fie prin intermediul platformelor online neautorizate.
Avocata Ana Maria Baciu, care reprezintă mai multe case de jocuri de noroc, a susținut aceeași poziție, folosind un ton similar.
În conformitate cu legislația în vigoare, interzicerea accesului minorilor în spațiile destinate jocurilor de noroc este o realitate, iar pentru a preveni astfel de situații, fiecare persoană care intră într-o sală de joc este obligată să prezinte actul de identitate. Potrivit surselor, de ani de zile, forțele de ordine nu au mai depistat minori în aceste locații, însă nu se poate exclude posibilitatea unor excepții.
„Legea spune că, pe lângă că este interzis accesul minorilor în sălile de joc, în sălile de joc, fiecare om intră cu buletinul. Este o realitate. Pot exista scăpări, dar de ani de zile nu poliția nu mai găsește minori în sălile de joc”
În domeniul reglementării industriei jocurilor de noroc, legile existente sunt completate de multiple inițiative politice care vizează o reglementare mai strictă. O serie de proiecte de lege se află în diferite stadii de procesare în Parlament, unele dintre ele fiind în așteptare chiar și de mai mulți ani, potrivit unei analize care urmează să fie făcută publică de HotNews în zilele următoare.
COMENTARII / 0