Adrian Zuckerman, fost ambasador american, susține că societatea românească depășește în conservatism mișcarea Trump și îl acuză pe George Simion de exploatarea acestei etichete pentru a-și consolida sprijinul politic în Statele Unite. Într-un interviu difuzat de HotNews, el detaliază perspectiva sa asupra evoluțiilor politice din România.
Un fost ambasador susține că România trebuie să aibă o relație favorabilă cu Donald Trump.
Adrian Zuckerman a fost numit de Donald Trump ca ambasador al Statelor Unite în România, ocupând această poziție în intervalul decembrie 2019 – ianuarie 2021. În timpul campaniei prezidențiale, fostul ambasador a susținut activ candidatul Nicușor Dan.
Citește șiGeorge Simion acuză un „mare blat” pentru instalarea Guvernului Niculescu: „PSD-ul va guverna”. Ce spune despre Bolojan
„Clasa politică de aici e formată din mediocrităţi, incompetenți, hoți, șpăgari”
HotNews: Domnule Adrian Zuckerman, ce părere aveţi despre ideea de a uni România cu Republica Moldova?
Adrian Zuckerman afirmă că această idee nu este recentă. Moldova a făcut parte din România și a fost separată după Al Doilea Război Mondial. Motivele pentru reunire sunt de natură istorică. Unii susțin că, dacă se examinează perioada de 70-100-150 de ani în urmă, nu se poate rămâne exclusiv la România și Moldova. Este necesar să se ia în considerare și România și Ungaria sau, de exemplu, Franța și Monaco.
Adrian Zuckerman – Inquam Photos, George Călin.
Există, de asemenea, exemple precum fosta Iugoslavie, care astăzi se descompune în mai multe state; există și disputa din Kosovo. În plus, situația din Moldova reprezintă o problemă: populația totală din Moldova este de 2-3 milioane, iar aproximativ jumătate dintre ei sunt români, în timp ce cealaltă jumătate este alcătuită din cei care au fost duși sau s-au mutat acolo după ce rușii au pus mâna pe Moldova.
Care-i răspunsul corect? Nu-i ca la matematică, unde ai un răspuns corect și un răspuns incorect. Dar, dacă poporul din Moldova și poporul român vor acest lucru, eu nu văd de ce nu s-ar putea face așa ceva. În opinia mea, decizia trebuie să fie la toţi cetăţenii celor două ţări, şi apoi guvernele să ia decizii în funcţie de ce a decis poporul.
.embed-container { position: relative; padding-bottom: 56.25%; height: 0; overflow: hidden; max-width: 100%; } .embed-container iframe, .embed-container object, .embed-container embed { position: absolute; top: 0; left: 0; width: 100%; height: 100%; }
– Identitatea naţională este o temă a celui mai recent raport al Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”, publicat de Administraţia Prezidenţială. Documentul vorbeşte, printre altele, despre „latinitatea ca mod de a fi”, despre „contemplativitate şi fatalism blând” despre „încrederea în viitor”. Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar fi caracteristicile identităţii naţionale?– Personal eu sunt mândru să fi fost născut în România și să fiu român. Din păcate, din ce văd, din ce aud și din ce citesc zilele astea, mulți români nu au aceeași mândrie. Şi sunt trist să văd așa lucruri. Eu cred că 50 de ani de comunism au distrus spiritul românilor. De exemplu, în America, unde eu am crescut, există un lucru care, în opinia mea, face diferența între SUA și restul lumii: nu există vreun om acolo care să nu creadă că poate realiza ce visează. Eu nu văd acelaşi optimism în România și în alte țări. Şi mi se pare regretabil. Trebuie să învățăm românii să aibă o viziune şi să aibă încredere în ei că pot să atingă această viziune.
România, observ indivizi care afirmă că, dacă ar avea posibilitatea să plece mâine, s-ar îndrepta în acea zi. Ce motiv? În ce destinație? Este esențial ca oamenii să susțină că pot realiza aici orice doresc, să manifeste optimism și încredere în sine, și să creadă că pot atinge orice obiectiv își imaginează.
– Pesimismul pe care îl observați este uneori asociat cu frustrarea față de elită politică… – Este o dezamăgire majoră. Eu, de asemenea, simt această dezamăgire.
România posedă un potențial gigantic. Dispune de păduri, petrol, gaz și de un capital uman excepțional. Deține cele mai avansate sectoare tehnologice din Europa și din lume. Acestea trebuie să fie cultivate; trebuie să le oferiți oportunitatea de a se dezvolta. Însă clasele politice locale se constituie din mediocri, incompetenți, hoți și spioni.
Cred că e şi vina românilor. Că ori nu s-au dus să voteze, ori au votat aceiaşi oameni care i-au dus în groapa asta. Oamenii din România trebuie să se trezească și să voteze cu politicieni corecți care fac treabă pentru România.
„E greu să dezvolți un business în România. Durează ani!”
– Credeţi că există domenii în care România nu și-a valorificat pe deplin potențialul în relația bilaterală cu SUA?– Absolut. Hai să începem cu producția de gaz din Marea Neagră. Chevron, Exxon, Hunt Oil au plecat de aici. N-au plecat pentru că lucrurile mergeau bine. Singura companie americană care extrage gaz astăzi din Marea Neagră e numită Black Sea Oil and Gas și-a început să extragă acum 2-3 ani. Dar procesul a durat 13 ani! Un proces care, oriunde altundeva în lume, ar fi durat între 2 și 3 ani, maxim. Sunt sisteme care țin în loc dezvoltarea economiei aici.
Singurul domeniu care a avut un succes remarcabil în România în ultimii 10 ani este cel al tehnologiei, după ce au fost taxe mai mici pentru angajaţi şi companii. Acum, acest sector e unul dintre cele mai dezvoltate, cel mai bun din Europa. Şi e singurul sector unde vin oameni din restul Europei să lucreze aici. În toate celelalte, oamenii pleacă din România să se ducă altundeva. Trebuie să învățăm din asta. România, astăzi, are cea mai mare rată de impozite și taxe din Europa. Are inflația cea mai mare, are deficituri mari.
Este dificil să lansezi o afacere în România. Procesul poate dura doi, trei ani întregi! Niciun investitor nu se prezintă aici pentru a aștepta doi, trei ani în așteptarea aprobării de a construi o fabrică sau de a investi. Este necesară o reformă a sistemului. Sistemul fiscal nu a fost digitalizat.
Imagine ilustrativă. Inquam Photos / Pană Tudor
– Deci, din punctul dvs. de vedere, accentuarea investițiilor americane ar fi primul pas care ar trebui făcut pentru consolidarea relațiilor bilaterale? – America are cea mai puternică economie din lume. Din lume. Unii spun că și China e apropiată. Nu e adevărat. Diferența între nivelul dezvoltării, nivelul inovației, nivelul sofisticării, e enorm. Motivul pentru care America a ajuns aici e un sistem capitalist care încurajează dezvoltarea business-ului cu taxe reduse, reguli mai puține și care lasă business-ul să crească. În Europa, mai ales în România, e exact opus. Și asta ține în loc dezvoltarea economică. E foarte greu.
– Ce părere aveţi despre ideea potrivit căreia România trebuie să demonstreze permanent că este un aliat bun al SUA. Consideră Washingtonul că Bucureștiul este un aliat bun sau în continuare trebuie să demonstrăm asta? – Eu nu zic că trebuie să fie demonstrat tot timpul. Eu zic că, de la Revoluție încoace, România a fost un aliat foarte bun. Forțele de apărare românești şi forțele americane lucrează foarte bine împreună, sunt foarte apropiate și au o relație foarte bună. Lucrul ăsta nu s-a schimbat. A fost și continuă să fie o relație apropiată, foarte bună. La fel cu serviciile americane și românești: continuă să aibă o apropiere, lucrează împreună foarte bine. Realitatea este că relațiile între România și America, militare, economice, continuă să fie foarte bune.
Nicușor Dan și Trump sunt menționați în contextul unei analize despre conducere. În primul rând, se subliniază că instituțiile nu se conformează nici la conducerea Statelor Unite, nici la cea a României. În opinia mea, sunt profund impresionat de modul în care Nicușor Dan guvernează. Prezența sa în America și interacțiunile cu președintele Trump s-au manifestat nu doar la întâlnirea Board of Peace din câteva luni în urmă, când a vizitat Washington, ci și în Ankara, unde s-a întâlnit cu Trump. În concluzie, consider că el conduce țara cu mare competență și pe drumul corect.
„Mulți sunt împinși de ruși, cum ar fi George Simion şi mulți de la AUR. Domnul Simion e un mincinos”
– Peste doi ani, Donald Trump nu o să mai fie președintele Statelor Unite. Ar trebui ca relația pe care România o are cu SUA să depindă de simpatia pe care președintele Trump o are pentru România sau ar trebui ca relaţia să fie mai degrabă instituțională? Adică, să fim pe placul preşedintelui SUA sau pe placul SUA?– Relațiile între țări sunt la fel ca relațiile între oamenii de rând. Dacă tu ești șef de stat într-o țară şi te întâlnești cu un șef de stat în altă țară, dacă vă înțelegeți bine, e ceva pozitiv pentru relațiile între state. Dacă nu vă înțelegeți bine, lucrurile sunt mai dificile.
Trump este subiectul unor opinii vehemente atât în America, cât și în România. Potrivit autorului, mulți indivizi îl resping pe el, considerând orice acțiune a lui neadecvată. Indiferent dacă aceste puncte de vedere sunt corecte sau nu, ele nu au relevanță. Totuși, atacurile împotriva lui Trump persistă. Autorul susține că o mare parte din aceste critici nu se bazează pe fapte reale, ci sunt exagerări.
Legătura dintre state se bazează pe structuri instituționale, însă ceea ce se manifestă în realitate este legătura dintre doi indivizi care se întâlnesc în Washington și Ankara. În plus, legăturile personale pot afecta dinamica instituțională.
Consider că România a menținut și continuă să aibă o legătură foarte solidă cu Statele Unite. SUA reprezintă cel mai bun prieten al României. Totuși, în prezent, un număr semnificativ de persoane încearcă să saboteze această legătură, greșind grav. Mulți dintre aceștia sunt influențați de Rusia, printre ei George Simion și numeroși membri ai AUR.
George Simion a fost prezent în cadrul campaniei electorale pentru președinție din noiembrie 2024. Fotografie realizată de Daniel Mihăilescu, AFP, Profimedia.
– Păi, George Simion încearcă să se apropie de cercul politic MAGA…– Domnul Simion e un mincinos. Partidul AUR a votat împotriva tuturor rugăminţilor americane, precum cea de a folosi bazele militare de aici. România este o țară mai conservatoare, aș spune, în majoritate, decât acești oameni care se numesc MAGA în America.
Ce semnifică MAGA și ce solicită Trump de la România?
– Deci noi suntem mai MAGA decât MAGA din America, ziceți? – Absolut, în opinia mea. Dar domnul Simion încearcă să creeze sprijin în America ca să-l folosească aici. În opinia mea, tot asta e o mascaradă organizată de prietenii din jurul lui Putin.
– Păi, George Simion taie un tort în forma Groenlandei. Tortul nu i-a fost adus de prietenii lui Putin, nu?– Tortul a fost adus de o congresswoman de dreapta care spune nebunii. E singura. Şi care probabil a fost plătită. Ea nu are sprijin, iar sprijinul care încearcă să-l facă în America este cu lobbyiști plătiți (este vorba de Anna Paulina Luna, reprezentantă republicană a districtului 13 din Florida. Ea apare în imaginile de la eveniment tăind tortul în formă de Groenlanda alături de George Simion și de alţi doi congresmeni republicani, Andy Ogles și Abe Hamadeh, n.r.).
– Dar de ce spuneți că suntem mai MAGA decât MAGA din America? – Pentru că România e o țară conservatoare. E o țară ortodoxă. MAGA înseamnă ceva diferit la fiecare. MAGA – Make America Great Again – a fost sloganul președintelui Trump să fie reales. Pentru preşedinte, era o idee născută în campanie. Iar el afirma că vrea să facă America mai bună, mai sigură, mai bogată, mai dezvoltată. Specimene ca Simion nu înţeleg acest lucru.
În timpul vizitei președintelui Iohannis în Washington, Trump i-a oferit o șapcă. În loc de acronimul MAGA, el a pronunțat expresia
„Make Romania Great Again”
. Aceasta reprezintă obiectivul declarat al președintelui Trump.
A vrut în primul mandat, la care eu am participat, și vrea şi acum. El nu vrea ca România să facă America „great again”. El vrea să aibă de-a face cu aliați care sunt puternici, independenți, solizi. El vrea ca românii să facă România „great again”. Să se dezvolte, să meargă înainte. Și America întotdeauna a vrut așa ceva și a ajutat România. Nu invers, cum oamenii ar vrea să credem oamenii care au interese de la alte țări.
Motivul pentru care susține că
„mişcarea progresistă”
din Guvern se opune SUA.
– Dumneavoastră ați spus recent că vedeți în România o mișcare spre stânga, o mișcare soroșistă, o mișcare împotriva Americii. La ce vă refereați? – E o mișcare progresistă aici. Văd că acum, în Guvern, sunt oameni care au spus clar că sunt împotriva președintelui Trump, împotriva Americii. Au spus unele lucruri foarte jignitoare.
— Vă referiți la vicepremiera Oana Gheorghiu? — În legătură cu doamna Oana Gheorghiu și doamna Ioana Dogioiu, ultima a comparat pe Trump cu o maimuță și cu un huligan. Acestea sunt afirmații jignitoare. Poți critica politica, însă dacă cineva nu aprobă ceea ce spui, nu ar trebui să fii etichetat ca maimuță. Totuși, mulți dintre noi din România consideră că este mai potrivit să înjuri și să recurgi la acuzații nefondate. Acest comportament nu-i corect.
Oana Gheorghiu, viceprim-ministră, a fost prezentă pe partea stângă, iar Ioana Dogioiu, reprezentantă oficială a Guvernului, a susținut discursul. Fotografia este realizată de Inquam Photos / Octav Ganea și George Călin.
Conform punctului meu de vedere, majoritatea acestor aspecte reflectă influențe progresiste. Pot exista mulți membri în guvern, iar, din perspectiva mea, fără ei, situația ar putea fi mai favorabilă. Nu cred că economia se va îmbunătăți prin acțiunile pe care le întreprindem în prezent. Este necesară reducerea taxelor și atragerea de investiții.
„Banii dați la Rheinmetall trebuiau să fie investiți în România”
– Aţi spus şi că aceste persoane progresiste, soroșiste, cum le numiți, din guvern, din anturajul lui Ilie Bolojan, ar răspândi „mesaje false despre America” și ar încerca apropierea de state europene care n-au interesul României în vedere.– Ce interes are Germania? Ce interes are Franţa?
Interes comun european există, însă cât de mult pot aduce aceste state la masă comparativ cu contribuția Americii? Nu se poate face o comparație! De exemplu, recent s-au achiziționat elicoptere franceze în loc de modele Black Hawks. Nu afirm că elicopterele franceze sunt rele, însă nu se ridică la același nivel ca cele americane.
Ca să ieși din problemele economice actuale, trebuie să dezvolți economia română. Banii dați la Rheinmetall trebuiau să fie investiți în România. Mulți spun că nu avem fabrici care fac X sau Y. Exact! De aia trebuie puși bani aici. Că, dacă împrumuți bani și îi dai acolo, nu-ți dezvoltă economia. E o problemă. E la fel ca o companie privată care împrumută bani să plătească salarii. O să dea faliment. Trebuie dezvoltată economia. Și nu contează în ce domeniu. Apărare, gaz, petrol, forestiere, nu contează. Banii trebuie puși aici. Șoselele trebuie dezvoltate. Nu poți să miști echipamentele militare repede, dintr-un loc în altul, fără șosele, fără șine ferate.
5% din PIB este ținta pe care România o urmărește, conform angajamentului preluat la Summitul NATO din 2025 la Haga. Aceasta reprezintă un obiectiv pe termen lung; în prezent nu există fonduri disponibile. Statul nu poate acoperi aceste sume în acest moment, iar nivelul actual se situează la doar 2%.
– Credeţi că apropierea României de partenerii europeni, precum Franța sau Germania, este incompatibilă cu relația cu Statele Unite?– Nu, nu e incompatibilă. Absolut nu. Trebuie să existe o alianță europeană în care America să participe, România să participe, restul țărilor europene să participe.
„Problema a început de la europeni, nu de la Trump”
– Pilonul european este important, mai ales în cazul în care prezența americană în Europa se reduce… – Așa se spune că se reduce, dar nu se reduce. E o propagandă foarte cruntă. Şi e adevărat că unele lucruri care le spune președintele Trump nu ajută. Dar problema reală este că țările europene au refuzat să plătească 2% din PIB pentru apărarea proprie până în anul 2024. 2% nu e un număr inventat. A venit dintr-o promisiune semnată de toţi membrii NATO acum vreo 15 ani, numită The Wales Pledge. Toți au promis că plătesc 2%! În timp ce americanii, până acum, plăteau 3,5-4% pe apărarea lor proprie.
În primul său mandat și din nou în prezent, președintele Trump a afirmat că nu există niciun motiv pentru ca noi să susținem apărarea Europei împotriva rușilor, având în vedere că nu se cheltuiește conform promisiunilor. Problema a apărut la nivel european, nu la nivelul lui Trump, când nu au efectuat plata. Astăzi constatăm consecințele: lipsa de muniție, obuze și alte materiale. După invazia în Ucraina, Europa nu a putut să apere și să ofere ajutorul necesar, pentru că nu avea de unde să obțină resursele.
Țara Olanda, locul de origine al lui Mark Rutte, care acum deține funcția de secretar general NATO, nu deține nicio armă de luptă; zero tancuri. În urmă cu aproximativ șase ani, Rutte a vândut aceste vehicule norvegianilor. În prezent, forțele olandeze dispun de 10 tancuri împrumutate de la Germania, destinate antrenamentului militar.
Nu este vina americanilor, care astăzi dețin până la 100.000 de soldaţi, menținuți pentru a apăra Europa de la agresiunile rușilor. Trupele americane au fost prezente aici încă din sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, statele europene trebuie să onoreze obligațiile financiare pe care le-au promis. În consecință, primele victime ale atacurilor sunt ele, nu noi.
– Dumneavoastră l-ați susținut explicit pe președintele Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. Ați transmis publicul informații despre contactele sale cu președintele Donald Trump. În România se discută despre organizarea unei întâlniri bilaterale. Aveți vreo informație despre stadiul acestor demersuri? – S-au întâlnit deja. S-au întâlnit la Ankara, s-au întâlnit la Washington. Să nu uităm, președintele Iohannis a fost la Washington să se întâlnească cu președintele Trump de două ori în primul mandat. Eu cred că președintele Dan o să meargă și el la Washington. Exact când, nu știu.
În prezent, se desfășoară numeroase evenimente. Nu există guvern în această situație. Există o persoană încăpățânată care s-a legat de un calorifer și refuză să părăsească locul. Ilie Bolojan ocupă acum funcția de interimar. El nu mai deține poziția de prim‑ministru. Este necesar să se rezolve această problemă.
„Singurul om responsabil e preşedintele Nicuşor Dan”
– Cine are responsabilitatea de a pune un guvern: partidele sau cel care face desemnarea premierului, adică președintele? – Fiecare cetățean român trebuie să voteze. Și, când vin alegerile, trebuie să țină minte ce s-a întâmplat în ultimile două luni și să voteze ca să nu se mai întâmple niciodată. Şi oamenii care sunt responsabili pentru asta să nu mai fie la guvern. Orice guvern.
– Cine e de vină pentru asta? – Mulți sunt de vină pentru asta. Şi cred că singurul om responsabil e preşedintele Nicușor Dan, care a încercat variante. Tot se întâlnește cu partidele și fiecare spune, eu nu mă joc cu ăsta, votez împotriva lui, îmi iau mingea și mă duc acasă. Care-i soluția?
– Dumneavoastră spuneți că președintele este cel mai responsabil. Putem vorbi despre responsabilitatea președintelui după două desemnări fără succes?– Dar e vina lui? A cui vină e că n-au avut succes? El poate numai să desemneze pe cineva. Sunt patru partide acolo. Care spun „Da” la început, iar la următorul pas spun „Nu”. Să nu uităm nici ce s-a întâmplat cu Simion, care și-a scos oamenii din sală (la votul pentru învestirea Guvernului Veştea, n.r.). Eu nu sunt implicat în discuțiile private, dar mulți au spus că au fost mințiţi de el. S-au ridicat și-au plecat.
Un eveniment asemănător a avut loc și în cazul lui Tomac, când s-au asigurat că dispune de numărul necesar de voturi. Această situație nu s-a materializat în același mod. De ce? Președintele Dan a purtat discuții exhaustive cu toți liderii de partid. Nu ar fi acționat dacă ar fi crezut că nu va reuși după aceste întâlniri.
El afirmă că ar alege să fie în compania americanilor la Palatul Victoria
– Ați zis recent că ați fost la Washington și că americanii știu ce se întâmplă aici și că, din punctul de vedere al americanilor, ar fi bine ca guvernul Veștea să fi fost învestit la momentul respectiv. Cine sunt americanii la care vă referiți? Casa Albă, Departamentul de Stat?– Mulţi. Da, Departamentul de Stat, Casa Albă, alte departamente ale guvernului american.
– Ar fi ales soluția Veștea? – Ar fi dorit un guvern stabil în România. Nu există niciun guvern. Se află un guvern interimar, pe care îl consider progresist. Este necesar un guvern permanent și această problemă trebuie soluționată.
– Este o eroare să considerăm că guvernul este progresist? – Nu sunt de părere că un guvern progresist reprezintă o reflectare autentică a poporului român.
Ce îl deranjează în România și o întrebare despre frații Tate
– În mandatul dumneavoastră de ambasador, ați avut un discurs foarte dur privind corupția și statul de drept. Cum evaluați situația actuală din România? – Din păcate, nu văd schimbări pozitive. Și, dacă sunt, sunt mici. G4Media a făcut o listă cu toate cazurile prescrise. Pe mine mă șochează când văd infractori în public, care spun că sunt inocenţi pentru că acuzaţiile s-au prescris. Măi, asta nu înseamnă că ești inocent!
COMENTARII / 0