„Președintele Iohannis pitea dronele, nu recunoștea că au căzut pe teritoriul României și se supăra pe ucrainenii care spuneau asta. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat fundamental”, spune istoricul Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, într-un interviu pentru publicul HotNews.
– HotNews: Domnule Armand Goșu, dronele rusești au venit una pe zi în România, nu mai multe, și am putea să ne gândim că e o acțiune programată a Rusiei împotriva României. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile?– Armand Goșu: Rămân la părerea că sunt niște teste și că Rusia pur și simplu vrea să înțeleagă care sunt capacitățile militare ale României în combaterea dronelor. Aceste aparate circulă la anumite înălțimi, intră în picaj sub anumite unghiuri, urmează niște trasee… Dar, atenție, nu sunt primele drone care au intrat în spațiul aerian al României, numai că până acum nu le-am doborât, deși aveam avioane F-16. E o problemă de voință politică.
Schimbarea din Marea Neagră
Citește șiSorin Grindeanu: Țin foarte mult ca bugetul pe anul viitor să se aprobe anul acesta
În plus, contextul esențial în care se desfășoară aceste operațiuni este legat de evoluțiile din Marea Neagră. De aproximativ trei luni, ucrainenii au inițiat o masivă campanie de scufundare a navelor asociate cu flota fantomă rusească.
Rușii, acum aproape zece zile, au lovit nava Gas Lisbon, încărcată cu propan, care se îndrepta spre Reni. Dimineața aceea, am observat cum o navă turcească, încărcată cu cereale, s-a scufundat după ce a fost lovită de ruși.
În mod simplu, Rușii răspund la ofensiva Ucrainei prin intrarea în spațiul aerian românesc și prin amenințarea navelor sub protecție internațională, care se îndreaptă spre porturile Izmail, Reni și Odesa pentru transportul de grâu, motorină și propan; în acest caz intenționează să le atace și să le scufunde, nepăsându-le de legislația internațională.
– Pe de altă parte, Bulgaria nu este deloc afectată. Are legătură cu politica acestei țări?
Bulgaria se află la o distanță considerabilă de teatrul de operațiuni.
Este necesar să identificăm tipul de drone la care se referă.
Nu avem informații detaliate despre aceste drone, inclusiv dacă transportă materiale explozive sau ce scop le servesc. Ele variază în încărcătură: unele conțin între 50 și 100 de kilograme de exploziv, altele sunt echipate cu substanțe care se aprind instantaneu, iar altele zboară cu două rezervoare.
În fața mea, în Ucraina, o dronă a aterizat pe un bloc, iar eu am simțit că a izbucnit o explozie teribilă, însă situația era diferită. În realitate, s-a detonat doar al doilea rezervor, iar drona era de tip de cercetare. Pe aceasta se aflau numeroși senzori video care, fără alte complicații, transmiteau imagini.
Buzău a fost destinația dronăi menționate de el, iar el susține că este clar de ce a zburat acolo. Se întrebă dacă a fost folosită pentru cercetare și dacă a trecut peste unități militare. În ceea ce privește dronele din zona Sulina, întrebarea rămâne de ce autoritățile române le opresc la graniță, fără a le permite să se apropie. În Dobrogea se află Mihail Kogălniceanu, de unde americanii trimite avioane de aprovizionare către Iran.
„Nu știm, practic, ce s-a întâmplat în burta statului român în ultimele săptămâni”
– Cum vi se pare această schimbare de atitudine a autorităților române, care sunt foarte prompte, anunță repede, dar le și doboară. Ceea ce până acum nu s-a întâmplat.– Aceasta este o întrebare de 100 de puncte. Cred că undeva la nivelul conducerii statului român s-a reevaluat războiul. Poate unii au zis „să nu mai pariem pe ruși, că nu prea mai au șanse să câștige”. Nu știu, dacă așa s-a pus problema, pentru că la noi este un sistem de putere care e într-o zonă cețoasă, o parte din el vine din 1989 și au poziții foarte interesante față de Ucraina, Rusia sau Republica Moldova…
Nu știm practic ce s-a întâmplat în burta statului român în ultimele săptămâni, poate cine i-a chemat și le-a spus ce să facă. Au fost americanii, nemții, nu știu, dar dintr-o dată s-au apucat să dea jos dronele.
Amintiți-vă că președintele Iohannis pitea dronele, nu recunoștea că au căzut pe teritoriul României și se supăra pe ucraineni care spuneau asta. (n.r.- Armand Goșu se referă la situația din 2023, când localnicii din localitatea Plauru spuneau că le-au căzut drone rusești în sat, dar președintele de atunci nega cu înverșunare).
În domeniul comunicării publice a avut loc o schimbare, posibil sub îndrumarea unui expert care le‑a indicat acțiunile, însă motivul din spatele acestei comunicări rămâne necunoscut.
„Cineva trebuie să răspundă pentru această întârziere”
– Observăm că aceste drone ieftine sunt doborâte cu rachete scumpe trase de avioane F-16. Aceasta e soluția?– Problema nu e că România a tras cu rachete scumpe după niște drone ieftine. Făcând acest gest, România a semnalizat partenerilor din NATO, nemți, americani sau ucraineni, dar mai ales Rusiei, că nu e sat fără câini. Este foarte important. Mi se pare regretabil că trebuia să facă așa de doi ani și jumătate, iar cineva trebuie să răspundă pentru această întârziere.
Nu este această opțiune, spune autorul. În același timp, Polonia a cumpărat echipamente fără pilot capabile să intercepteze dronele. (n.r. – prin programul SAFE, România va achiziționa sisteme antidronă).
Marea Britanie a găzduit săptămâna precedentă salonul de aviație, iar Ucraina a fost subiectul central. În loc de noile modele de Airbus și Boeing, expoziția a pus accent pe drone. Companiile ucrainene au încheiat numeroase contracte. Nu există nicio informație nouă.
În Ucraina, ulterior, dronele nu sunt eliminate de avioanele F-16, deoarece ar conduce la faliment.
În doar 25 de minute, poți pierde viața în linia întâi.
– Se vorbește în ultima perioadă despre intenția lui Putin de a escalada conflictul. Poate și trimiterea acestor drone în România ar face parte din această escaladare. Cu ce l-ar ajuta pe Putin?– Dacă vrea să câștige războiul trebuie să-l escaladeze. El însuși se află într-o capcană. La nivelul corpului de ofițeri din armată războiul de urzură este situația perfectă. De ce? Pe front sunt oamenii cu contract care primesc bani pentru a merge pe front. În linia întâi este o chestiune, în medie, de 25 de minute până să fii omorât. Și atunci ce fac acești militari cu contract ca să nu ajungă în linia întâi? Îi plătesc pe ofițeri.
În momentul în care soldatul se îndreaptă spre atac, cardul și PIN-ul său rămân sub controlul ofițerului. El reflectă astfel:
păi eu stau pe salariu de ofițeri și în
Prin urmare, ofițerii ruși nu doresc ca Ucraina să se prăbușească, pentru că ar pierde sursa lor de venit. Aceasta reprezintă o corupție generalizată în armata rusă.
Putin este conștient de această situație, însă trebuie să identifice o cale de ieșire. Nu poate recula, nu poate face compromisuri, a declarat recent la întâlnirea de la Academia Navală că va triumfa în război. Eu cred că deține informații că situația se degradează, însă mintea lui nu recunoaște această realitate.
El se află într-un impas și cercul său de prieteni constată că situația devine tot mai neadecvată. Mulți doresc să se întoarcă în locuințele de pe Riviera Franceză sau de pe Costa del Sol, pentru a-și relua viața înainte de sancțiuni. Copiii săi se simt dezamăgiți pentru că nu mai pot merge la Oxford sau Harvard, ci la Shanghai, loc care nu le place acolo.
Dialogul dintre elite
– Și cum ar arăta acel moment de schimbare a puterii în Rusia?– Probabil că nu va fi ceva dramatic, va fi mai degrabă o negociere între o parte a elitei și Putin. Ceva în genul a ce s-a întâmplat în 1964 cu Nikita Hrușciov (n.r.- în acel an liderul sovietic a fost înlăturat de la putere pe cale pașnică), când a fost trimis la plimbare: „moșule, lasă-ne că avem treabă, că numai prostii faci”.
Sau se va produce o revoltă printre elite, care îl va forța să se retragă din scenă.
– Dar din partea ucraineană nu știu cum ar putea arăta o pace? Pentru că ei lovesc foarte puternic și chiar citeam un articol din The Economist care spunea că Rusia pierde controlul în Crimeea, ceea ce este o lovitură incredibil de mare pentru Putin.– Pacea poate să arate oricum, dar nu cu Putin la putere. Ar trebui să vină altcineva care să facă o negociere.
Referitor la răspunsul AUR:
„Cineva le a spus aveți grijă ce spuneți dacă vreți să veniți la putere”
– Cum vi s-a părut reacția politicienilor români la incursiunea dronelor rusești?– La nivelul AUR pare că acolo există două facțiuni. A ieșit Petrișor Peiu care s-a poziționat diferit (n.r.- senatorul AUR a acuzat Rusia) și mă gândesc că e clar că, din interior, e o presiune poate de la cei care-i finanțează, care-i controlează, care i-au inventat. Ceva de genul: „Aveți grijă ce spuneți, dacă vreți să veniți la putere”. Dar este și o altă echipă care dă în continuare semnale antiucrainene și proruse.
electoratului românesc rămâne captiv la aceste rețele pro-Rușii de ficțiune, iar modul în care funcționează foarte bine în România este uimitor.
– România este o țară aflată în criză, cu inflație mare, poate de aceea.– Da, sunt mai ușor de manipulat oamenii în această situație, aveți dreptate.
„România trebuie să găsească o alternativă la petrolul kazah”
– Avem și această criză a petrolului kazah care nu mai vine pe Marea Neagră pentru că kazahii se tem de dronele ucrainene. L-am auzit pe fostul președinte Traian Băsescu spunând că ar exista rute alternative, prin Georgia, și cele două guverne român și kazah ar trebui să le discute. De ce nu se întâmplă acest lucru și rămânem într-o criză care alimentează spaima poporului?– Ca să ai criză trebuie ca acest blocaj să dureze mai mult de 30-60 de zile, nu au trecut atâtea zile. Nu cred că există un plan de rezervă. Grav e totuși că România e dependentă de livrările din Kazahstan pentru că toate livările din Kazahstan se produc prin Rusia (n.r.- petrolul kazah ajunge în portul rusesc Novorossiysk, de unde este transportat pe Marea Neagră). Și, atenție, când spun petrol kazah poate să fie și rusesc pentru că la Novorossiysk e o conducă în care bagă și rușii și kazahii, nu poți să spui asta e moleculă rusească, asta e kazahă.
Încă rămâne întrebarea mea: de ce, acum 20 de ani, s-a luat decizia de a muta dependența către Kazahstan? Existau și alte opțiuni? Evident, nu poți crea, peste noapte, o soluție nouă.
În legătură cu propunerea lui Băsescu, prima observație este că ești încă în Marea Neagră; de ce nu ar putea rușii lansa un atac sub un steg fals asupra unor petroliere? Consider că statul român trebuie să identifice o altă cale. O posibilă opțiune ar fi Kazahstan.
Gabriel Bejan trimite în fiecare marți dimineață o analiză cu cele mai importante evenimente interne și internaționale. Dacă vrei să primești newsletterul trebuie să abonezi.
Înscrie-te
Rațiunea, înapoi!
Descoperă cele mai relevante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, concepute de jurnalistul Gabriel Bejan.
Rațiunea, înapoi!
Prin analize echilibrate, jurnalistul Gabriel Bejan îți oferă înțelegerea celor mai importante evenimente politice, naționale și internaționale.
Abonează-te
Felicitări! Ai devenit abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Verifică înscrierea la newsletter prin e-mail.
Apăsați pe linkul din e‑mail pentru a obține edițiile.
COMENTARII / 0