Jurnalista Alexandra Șerban a desfășurat o investigație, iar Recorder a difuzat concluziile, care indică că 30% din teza de doctorat susținută în 2003 de Generalul Lucian Pahonțu, director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a fost preluată din surse externe fără a fi citată sau a încălca grav normele academice. Conform Recorder, șeful SPP a inclus în teză și materiale din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976.
Investigația a relevat ce s-a găsit în teza prezentată la UNAP.
Lucrarea de doctorat denumită „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită” a avut ca coordonator generalul (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie și a fost prezentată la Academia de Înalte Studii Militare, cunoscută în prezent ca Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Lucrarea totală cuprinde 205 pagini, dintre care 175 sunt pagini cu conținut propriu.
Citește șiTrump ia înlocuirea ambasadoarei SUA în Grecia; Guilfoyle investigată
Recorder a efectuat o analiză bazată pe transcrierea completă a materialului din sala de lectură a Bibliotecii Naționale, iar rezultatul ar fi evidențiat prezența a 52 de pagini plagiate, cu un total de 761 de rânduri duplicate în Capitolele I, II și III.
Conform autoarei, criticul lucrării scoate în evidență defecte semnificative: ghilimelele lipsesc, sursele sunt marcate doar prin îngroșarea textului, notele de subsol nu corespund titlurilor indicate, iar unele nume de autori au fost confundate cu titlurile cărților.
În același timp, în primul capitol s-ar evidenția o dublare haotică a numerotării notelor bibliografice.
Fragmentele preluate provin din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, fiind copiate.
Lucian Pahonțu a indicat că printre sursele pe care le consultă se numără un document oficial provenit din fostul aparat de represiune comunist.
Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976 nu apare în bibliografie; din el au fost extrase 210 de linii identice, care se întind pe 13 pagini.
În perioada 1987–1990, Generalul Pahonțu a activat ca ofițer în cadrul Trupelor de Securitate, o unitate aflată sub controlul Departamentului Securității Statului.
2003, directorul SPP a lansat volumul „Terorism și destabilizare”, în care sunt incluse fragmente din teza de doctorat și opinii în care deplânge desființarea Miliției și a Securității și ironizează victimele Mineriadei din septembrie 1991.
Nu există motive etice care să justifice lipsa ghilimelelor.
Experții în integritatea academică neagă cu hotărâre argumentele referitoare la regulile vechi de redactare.
Prof. univ. dr. Marian Popescu, director al Centrului pentru Integritate Academică (CARFIA) la Universitatea din București, evidențiază că obligația de a cita corect și de a utiliza ghilimelele este reglementată de legea dreptului de autor încă din 1956 și constituie un fundament moral esențial al cercetării științifice.
Adoptarea conceptelor sau fragmentelor scrise de alți autori fără a menționa sursa constituie o formă de plagiat a muncii intelectuale, indiferent de momentul în care lucrarea de doctorat a fost redactată sau prezentată.
Publicația Libertatea a afișat fragmente din teza de doctorat a șefului SPP Lucian Pahonțu, lansată în 2003.
În lucrarea de doctorat, Lucian Pahonțu susține propria sa teorie privind protejarea „obiectivelor”, menționând ca exemplu „evenimentele din Decembrie ’89”, când protestatarii români au pătruns în masă în instituțiile principale ale statului, pentru a topi regimul dictatorului Nicolae Ceaușescu.
COMENTARII / 0