Iranul avertizează România după sosirea americanilor: Răspuns politic și legal

România a fost avertizată de către Iran că va suporta repercusiuni politice și juridice în cazul în care va acorda permisiunea Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară de pe teritoriul său împotriva Iranului, potrivit raportării Iran International de la Londra.
Decizia de a permite desfășurarea de forțe și echipamente militare americane pe teritoriul României a fost deja luată, după ce Parlamentul a votat aprobarea solicitării SUA înaintate CSAT.

La o oră târzie, Ministrul Apărării a oferit detalii suplimentare, afirmând că afirmațiile recente ale reprezentantului Ministerului iranian de Externe se axează pe aspecte de natură juridică și politică, și nu constituie o declarație de război sau un avertisment de natură militară. Potrivit acestuia, prezența militarilor americani pe teritoriul României are drept rezultat consolidarea capacităților de descurajare.

În urma declarațiilor Iranului, Ministerul Afacerilor Externe din România a răspuns prin reafirmarea neutralității României în conflictul respectiv.

Citește șiSiegfried Mureșan, premierul desemnat: Dacă PSD se lipește de AUR, va deveni un partid breloc. Au apus vremurile când aveau 45% din Parlament

„România nu este parte a conflictului”

a transmis MAE, respingând orice implicație a țării în această problemă.

UPDATE 15:55
Ministerul Afacerilor Externe a făcut publică o poziție oficială ca răspuns la afirmațiile recente ale purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Iran.
Este subliniat faptul că România nu participă la conflictul din regiunea Orientului Mijlociu.
De asemenea, s-a precizat că sistemele militare amplasate pe teritoriul României au exclusiv o natură defensivă.

Urmărind declarațiile recente ale reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe din Iran, au fost formulate precizări importante : În baza acordului bilateral semnat în 2006, Statele Unite ale Americii au acces garantat la facilități militare situate în România, acest drept fiind acordat pe o perioadă nedeterminată.

De peste un deceniu, România a găzduit sisteme de apărare antirachetă menite să contracareze potențiale amenințări externe spațiului euro-atlantic.
Acest sistem este proiectat exclusiv în scopuri defensive, fiind strict limitat la autoapărare, așa cum prevede Carta Organizației Națiunilor Unite.

Diplomația românească are drept obiectiv principal România să nu fie implicată în conflict, concentrându-se în schimb pe eforturi diplomatice menite să dezamorseze situația, după cum s-a angajat încă de la debutul crizei.

Concomitent, regimul iranian este criticat pentru agresiunile sale nejustificate împotriva națiunilor din zona Golfului, iar popoarele din regiune sunt lăudate pentru protecția acordată cetățenilor români care locuiesc acolo.

Într-o declarație oficială, Ministerul Afacerilor Externe român a adresat o solicitare Iranului să oprească imediat aceste acțiuni agresive care periclitează vieți umane și accentuează instabilitatea la nivel global, atât din punct de vedere al securității, cât și al economiei mondiale.

Reacția Iranului a fost exprimată prin vocea Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, care a făcut o declarație în care îndeamnă toate națiunile să evite implicarea într-un posibil conflict.

Anunțul privind disponibilitatea infrastructurii militare românești pentru forțele americane a stârnit o reacție fermă din partea Iranului.
Baghaei a făcut cunoscută poziția Iranului într-un briefing de presă desfășurat în cursul săptămânii.

„Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”

Potrivit declarațiilor, o asemenea decizie ar constitui o încălcare evidentă a normelor dreptului internațional, ceea ce ar implica România într-un proces de asumare a responsabilităților pe plan internațional.

În contextul presiunii exercitate de Statele Unite asupra națiunilor europene, rămâne de văzut dacă Europa este pregătită să adopte o abordare constructivă în cadrul evenimentelor globale.

Eventuala acordare a accesului pentru forțele militare străine pe teritoriul României ar putea fi considerată ca o implicare directă în agresiunea militară împotriva Iranului, fapt care contravine normelor dreptului internațional și ar putea avea repercusiuni asupra statutului internațional al României.

Iranul va răspunde în consecință, atât din punct de vedere juridic, cât și politic

, a declarat Baghaei, avertizând că acest lucru ar lăsa o urmă nefastă în cronologia relațiilor bilaterale dintre Republica Islamică Iran și România.

La 11 martie, România a dat undă verde solicitării Washingtonului de a staționa avioane de alimentare, echipamente și efective militare pe teritoriul român, ca urmare a conflictului din Iran.
Potrivit președintelui Nicușor Dan, aceste mijloace tehnice au un rol exclusiv defensiv și vor fi desfășurate în baza acordului de parteneriat strategic.

Țara noastră a devenit un punct strategic important după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a dat unda verde pentru această inițiativă, care a fost ulterior votată de către Parlament, într-o ședință care a fost marcată de scandal.

Prezența militară americană sporită în România a fost considerată de către președintele Nicuşor Dan drept un motiv de liniște pentru cetățenii români, care nu ar trebui să se simtă îngrijoraţi.
Potrivit acestuia, țara noastră devine mai sigură prin această prezență militară americană consolidată.

România va primi echipamente și forțe militare de la Statele Unite ale Americii pentru o perioadă de până la 90 de zile, potrivit surselor oficiale.
Dislocarea acestora va avea loc în urma aprobării Parlamentului și a discuțiilor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de miercurea trecută.
În cadrul acestei operațiuni, avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicaţii satelitare vor fi desfășurate, ultimele fiind corelate cu scutul de la Deveselu.
Printre locațiile desemnate pentru primirea acestor echipamente și forțe militare se numără bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, unde aproximativ 400 – 500 de militari vor fi desfășurați.

La Baza 90 din România au ajuns primele trei avioane Boeing KC-135 Stratotanker ale Statelor Unite ale Americii, care au aterizat duminică.