Islandezii decid astăzi dacă vor relua negocierile de aderare la UE

Islanda a întrerupt negocierile cu UE în 2013, însă dorința de a se alătura Uniunii a reapărut în contextul crizei costului vieții și al provocărilor de securitate.

Alegătorii din Islanda se pregătesc să voteze sâmbătă într-un referendum pentru a decide dacă țara lor va relua oficial negocierile de aderare la UE, informează TVP World.

În 2009, Islanda a obținut statutul de candidat pentru aderarea la UE, însă în 2013 a întrerupt negocierile. Referendumul de sâmbătă nu va stabili dacă țara devine membră UE, ci dacă se reluază discuțiile cu Bruxelles privind aderarea.

Citește șiAlexandru Muraru: De 24 de ore, pesediştii şi puciştii din PNL îşi trimit bezele. Primul a dat tonul Grindeanu

Guvernul Islandei a declarat că „dacă și când” se va ajunge la un acord cu Bruxelles în urma unei eventuale reluări a negocierilor, „acordul va fi supus unui al doilea referendum pentru ca poporul islandez să îl accepte sau să îl respingă” în viitor.

Prim-ministrul din centrul de stânga al națiunii, Kristrún Frostadóttir, a declarat în luna februarie că administrația sa se ocupă de organizarea referendumului, subliniind dorința Islandei de a consolida colaborarea cu partenerii europeni și evidențiind valorile democratice partajate între națiunea sa și Uniunea Europeană.

În ciuda susținerii lui Frostadóttir pentru reluarea negocierilor de aderare, guvernul său a afirmat că referendumul de acest weekend este

„o oportunitate de a remedia”

situația în care poporul islandez nu a participat direct la decizia de a porni negocierile cu UE în 2009.

În data de sâmbătă, dacă majoritatea islandezilor aleg „Nu”, administrația din Reykjavík a declarat că

„aceasta va fi atunci decizia poporului… iar guvernul va respecta rezultatul referendumului”

Islanda a înregistrat recent o criză a costului vieții, iar amenințările de securitate la scară globală, inclusiv conflictul dintre Rusia și Ucraina, au alimentat reînvierea interesului pentru aderarea la blocul comunitar, potrivit rezultatelor sondajelor.

În primăvara acestui an, președintele american Donald Trump a adus în discuție posibilitatea anexării Groenlandei, un teritoriu autonom danez aflat la aproximativ 300 kilometri (186 de mile) de coasta Islandei, ceea ce a generat, de asemenea, un interes reînnoit pentru întărirea legăturilor cu aliații europeni.

În contextul creșterii tensiunilor din regiunea arctică, Billy Long, numit de Trump ca ambasador al Statelor Unite la Reykjavík, a făcut o glumă în care sugera că Islanda ar putea deveni un stat american, generând un val de proteste în această țară insulară.

Potrivit informațiilor din sondajele menționate de Reuters în această săptămână, 51,3% dintre participanți au exprimat sprijin pentru reluarea negocierilor de aderare, în timp ce 48,7% au manifestat opoziție față de acestea.

Chiar dacă la votul de sâmbătă alegătorii aleg reluarea negocierilor cu Bruxelles, traseul Islandei spre statutul de stat membru al UE ar putea fi lung. Procesul de aderare la blocul comunitar poate dura ani și cere acordul unanim al statelor membre, precum și reforme economice și judiciare.

Islanda se află în cadrul piața unică europeană și al spațiului Schengen, unde circulația se realizează fără pașaport, și respectă deja numeroase dintre obligațiile impuse statelor membre ale UE. Ministerul Afacerilor Externe al țării a estimat, conform Reuters, că, în cazul reluării negocierilor de aderare, acestea ar putea fi încheiate în doar doi ani.