Israel: Parlamentul aprobă comisie de anchetă pe atacurile din 7 octombrie 2023

Knessetul, parlamentul israelian, a aprobat cu o majoritate de 59 de voturi și un vot împotrivă, în primă lectură, un proiect de lege care prevede înființarea unei comisii de investigație, ale cărei criterii de selecție sunt puternic influențate de considerente politice, cu scopul de a examina eșecurile asociate masacrului din 7 octombrie 2023, atribuit organizației Hamas.
Proiectul de lege prevede că guvernul în funcție la momentul respectiv va avea puterea de a desemna în mod autonom membrii comisiei care va avea sarcina de a-i ancheta propria conduită.

Deputații din opoziție au refuzat să participe la vot, însă rezultatul a fost deja asigurat grație sprijinului acordat de partidele cu orientare ultraortodoxă. În cadrul procesului legislativ, opoziția a demonstrat o poziție fermă împotriva proiectului de lege și a declarat că nu va colabora cu comisia politică propusă, potrivit The Times of Israel.

Dan Illouz și Yuli Edelstein, doi parlamentari din partidul Likud, au absentat de la procesul de votare. Edelstein și-a anunțat recent intenția de a părăsi formațiunea politică. Cei doi parlamentari au manifestat în mai multe rânduri o poziție divergentă față de coaliție, referitor la anumite acte legislative care au stârnit controverse.

Citește șiExclusiv Dominic Fritz, despre scenariul anticipatelor dacă Guvernul Niculescu nu trece: „Să dăm înapoi puterea oamenilor să decidă ei”

Proiectul de lege urmează să fie retrimis Comisiei pentru Constituție a Knessetului, în vederea pregătirii pentru voturile finale, care, conform estimărilor, vor avea loc în cursul săptămânii următoare, anterior dizolvării Knessetului, care este programată pentru data de 17 iulie.

Ariel Kallner, deputat din partea Likud, a înaintat o propunere care stipulează că o majoritate calificată de 80 din 120 de membri ai Knessetului este necesară pentru a desemna o comisie de investigație compusă din șase persoane, inclusiv președintele acesteia. În cazul în care nu se ajunge la un consens în termen de două săptămâni, atât partidul de opoziție, cât și coaliția de guvernământ ar avea oportunitatea de a selecta câte trei membri ai comisiei, care ar fi completată de patru observatori, reprezentând familiile afectate de tragedie.

În ciuda acestui fapt, activitatea comisiei poate începe odată ce cel puțin trei membri sunt numiți, permițând astfel unei comisii formate numai din reprezentanți numiți de coaliție să conducă ancheta dacă opoziția continuă să boicoteze procesul.
Ancheta ar putea fi efectuată chiar și de o comisie alcătuită exclusiv din persoane alese de coaliție.

Opoziția a făcut o solicitare pentru crearea unei echipe de investigare autonomă la nivel național, cu președintele Curții Supreme la conducere, însă prim-ministrul Benjamin Netanyahu a manifestat o opoziție puternică față de instituirea unei astfel de echipe, motivând că membrii acesteia ar fi aleși de către sistemul judiciar, pe care el îl consideră a fi defavorabil lui. Numeroase sondaje de opinie au relevat că majoritatea israelienilor sprijină crearea unei comisii de anchetă.

1.000 de zile de la incidentul devastator în care teroriștii Hamas au devastat sudul Israelului au fost marcate recent prin comemorări și proteste naționale.
La patru zile de la aceste evenimente, a avut loc un vot crucial.
În urma atacului, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și 251 de ostatici au fost luați.
Aceste evenimente au dus la izbucnirea războiului din Gaza.
Protestele au adus mii de oameni în diferite părți ale Israelului, care au cerut înființarea unei comisii de anchetă de stat pentru a examina eșecurile asociate acelui atac.

Ancheta va avea un domeniu de aplicare stabilit de către o comisie specială, desemnată de coaliția aflată la putere. Potrivit declarațiilor lui Netanyahu, această investigație ar trebui să acopere Acordurile de la Oslo din 1993, retragerea din Gaza din 2005 și protestele masive din 2023 împotriva planurilor actualului guvern de reformare a sistemului judiciar. Aceste aspecte sunt menționate ca parte a efortului de a schimba focusul de pe eșecul guvernului în a preveni atacul, potrivit

afirmațiilor lui Netanyahu

.

Benjamin Netanyahu deține poziția de prim-ministru începând cu 2009, cu o scurtă întrerupere de 18 luni în perioada 2021-2022. În timpul mandatului său, el a susținut o strategie de stimulare a Qatarului pentru a canaliza sute de milioane de dolari către Fâșia Gaza, aflată sub control Hamas, o decizie pe care a fundamentat-o ca fiind vitală pentru evitarea unei crize umanitare majore în acea zonă de coastă.

Decizia de a crea o comisie de anchetă a stârnit critici, care susțin că Netanyahu utilizează această investigație pentru a evita să fie tras la răspundere, atât el, cât și guvernul său. Netanyahu nu a recunoscut niciodată în mod direct culpa sa în legătură cu atacul din 7 octombrie 2023, optând în schimb să acuze

forțele de securitate

, administrațiile precedente, sistemul judiciar și oponenții politici de vina pentru incident.

Consiliul din octombrie, o organizație antiguvernamentală alcătuită din sute de familii îndurerate, supraviețuitori și foști ostatici, a lansat acuzații luni la adresa guvernului, susținând că a impulsionat adoptarea acestei legi pentru a-și spăla mâinile de responsabilitatea sa în cel mai mare masacru împotriva poporului evreu de la Holocaust încoace.

Grupul a afirmat că adevărata intenție a acestui proiect de lege este departe de a fi una de investigare a faptelor, ci mai degrabă de a ascunde realitatea, odată cu cei care au fost deja afectați.

Netanyahu a ajuns la o înțelegere cu partidele ultraortodoxe, care a dus la sistarea boicotului acestora față de legislația propusă de coaliție în luna precedentă, după care a avut loc votul.

În cadrul unui acord, coaliția a fost de acord să acorde prioritate obiectivelor fundamentale ale comunității ultrareligioase, printre care se numără 7 octombrie și un proiect de lege care să acorde statut de Lege Fundamentală studiului Torei, precum și să suspende măsurile de arestare și sancționarea celor care refuză să participe la serviciul militar obligatoriu.
În schimb, această comunitate va sprijini ordinea de zi legislativă a coaliției, axată în special pe o anchetă și pe două inițiative legislative care vizează limitarea puterilor procurorului general.