
În absența unui prag minim de participare obligatoriu, acest referendum se poate dovedi a fi mai degrabă o evaluare a sprijinului pentru premierul italian, având în vedere că alegerile legislative sunt programate pentru 2027.
Șefa guvernului italian consideră că reforma judiciară este absolut necesară pentru asigurarea imparțialității în cadrul sistemului judiciar, fiind vorba despre o oportunitate istorică de a face sistemul să devină mai bazat pe merit, mai responsabil și mai eficient.
„O ocazie istorică de a face sistemul mai meritocratic, mai responsabil și mai eficient”
Citește șiSorin Grindeanu amenință cu plângere împotriva lui Dominic Fritz
a declarat premierul. Pe de altă parte, Elly Schlein, liderul opoziției și președintele Partidului Democrat, împreună cu alți reprezentanți ai opoziției, critică proiectul de reformă, calificându-l drept unul „greșit conceput” care „subminează independența justiției” și consideră că nu abordează problemele cheie, precum durata excesivă a proceselor și supraaglomerarea închisorilor.
La baza procesului de reformă se află două aspecte fundamentale: separarea carierelor și modificarea CSM. Acestea reprezintă punctele cheie ale reformei în domeniul judiciar.
Proiectul propune o separare a carierelor judecătorilor și procurorilor și o revizuire radicală a Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, membrii acestui consiliu erau selectați de către colegii lor și de Parlament. Reforma ar conduce la divizarea organismului în două consilii separate și la instituirea unei noi curți disciplinare compuse din 15 membri: trei vor fi desemnați de președintele Republicii, trei vor fi aleși prin tragere la sorți dintr-o listă întocmită de Parlament și nouă vor fi selectați dintre magistrați. Potrivit avocatului Franco Moretti, care conduce campania pentru „nu”, noua curte disciplinară ar putea deveni „brațul armat al politicii”, utilizată „pentru a regla conturi cu acea parte a justiției care a îndrăznit să o atingă”, după cum afirmă el.
„pentru a regla conturi cu acea parte a justiției care a îndrăznit să o atingă”
Mai există o prevedere care împiedică schimbarea rolului din judecător în procuror și invers, această practică fiind destul de rar întâlnită. Din 2022, o dată în primii zece ani de la numire, magistrații au posibilitatea de a-și schimba funcția. Acest sistem este considerat de numeroși drept o protecție împotriva influențelor politice; pe de altă parte, cei care susțin reforma argumentează că legăturile strânse dintre procurori și judecători sunt dezavantajoase pentru cei acuzați.
Un climat de tensiune și numeroase controverse învăluie scena politică.
La începutul anului 2025, și anume în luna februarie, 80% din membrii Asociației Naționale a Magistraților au participat la o grevă. Carlo Nordio, Ministrul Justiției, îi descrisese anterior pe critici ca fiind caracterizați de „litanii capricioase”, afirmând în același timp că reforma propusă are drept scop să pună capăt unui presupus „mecanism para-mafiot”. Ulterior, Giorgia Meloni a stârnit un val de critici după ce șefa de cabinet, Giusi Bartolozzi, a declarat că reforma judiciară va conduce la înlăturarea acelor magistrați care se comportă asemenea unor „plutoane de execuție” și a adăugat că acest proces va permite „scăparea” de astfel de persoane.
Un rezultat nefavorabil ar putea avea un impact semnificativ asupra reputației Giorgiei Meloni, care conduce un guvern de coaliție considerat remarcabil de stabil de la preluarea puterii în octombrie 2022. În ciuda acestui fapt, Meloni a declarat în mod explicit că nu are de gând să părăsească funcția în cazul unui eșec. Conform datelor sondajelor, cele două tabere sunt separate de o diferență minimă. Procesul de votare se încheie luni la ora 14:00 GMT, iar rezultatele urmează să fie anunțate încă din aceeași zi.
Guvernul italian, condus de Meloni, a exprimat în mai multe rânduri nemulțumirea față de hotărârile judecătorești considerate prea permisive, în special în domeniul imigrației, reafirmând astfel o tradiție de confruntare între clasa politică de dreapta și sistemul judiciar din Italia, începută în timpul mandatului lui Silvio Berlusconi.

COMENTARII / 0