var ad = document.createElement(‘div’);
În fragmentul de cod, proprietatea ad.id este setată la ‘AdSense’ prin instrucțiunea ad.id = 'AdSense';.
ad.className este setat la ‘AdSense’.
Citește șiPolonia vrea să interzică vânzarea alcoolului pe timpul nopții și să limiteze drastic publicitatea | Industria se opune | Vânzările la bere și vin deja au început să scadă
ad.style.display = ‘block’;
Linia de cod setează proprietatea de poziție a elementului ad la ‘absolute’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3911067″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/jianu-lectia-invatata-din-pnrr-este-ca-statul-ar-trebui-sa-programeze-fondurile-ue-tinand-cont-de-nevoile-reale-ale-economiei-3911067″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}
Lecţia principală din Planul de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) este că statul ar trebui să programeze fondurile europene ţinând cont de nevoile reale ale economiei, a spus marţi, într-o conferinţă, preşedintele IMM România, Florin Jianu.
Scriptul introduce o funcție în coada googletag.cmd, iar acea funcție declanșează apelul googletag.display cu argumentul div-gpt-ad-1534428397355-0.
Jianu a declarat:
„Lecţia principală pe care am învăţat-o sau pe care statul ar trebui să o înveţe este că dacă programăm fondurile europene neţinând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susţinută, de o programare realistă pe câteva obiective majore, şi să nu încercăm să facem de toate pentru toţi, vom avea iarăşi un program eşuat, aşa cum se arată a fi PNRR”
IMM România a realizat o analiză a implementării PNRR în patru domenii „care sunt şi cele mai vizibile, dar şi cele mai mai importante”: infrastructura rutieră, autostrăzile, infrastructura feroviară, energia şi digitalizare.
Analiza scoate la iveală situația curentă a implementării, care se află la doar câteva săptămâni de la data limită, 31 august, în timp ce autoritățile române și Comisia Europeană negociază ultimele modificări ale portofoliului de proiecte, PNRR.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Conform analizei, secțiunea dedicată autostrăzilor constituie unul dintre cele mai evidente capitole ale PNRR și, în același timp, unul dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. În planul inițial, s-au prevăzut 429 km de autostrăzi noi pe patru coridoare: A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva. Totuși, două autostrăzi întregi – A8 și A3 – au fost eliminate complet din finanțare, iar distanța totală a scăzut cu peste 40 %.
Jianu a evidențiat că dezvoltarea infrastructurii feroviare a urmat un parcurs distinct față de cel al autostrăzilor. Reducerea nu a rezultat din scăderea kilometrajului unui singur coridor, ci din eliminarea selectivă a unor loturi întregi din proiecte mai extinse. Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a rămas complet în ceea ce privește lungimea, iar obiectivele de finalizare fizică pentru ultimele loturi au fost renegociate în jos. În schimb, din coridorul Caransebeş-Timişoara-Arad a rămas activ doar aproximativ o treime din traseul total. În total, componenta feroviară a suferit o pierdere de 33% din kilometrajul inițial planificat pe cele două coridoare majore.
Pe de altă parte, sectorul energetic se situează printre cele mai afectate de renegociere din punct de vedere structural, nu doar financiar. IMM România a subliniat că, spre deosebire de transport, unde scăderile au fost în mare parte proporționale, în domeniul energiei renegocierea a implicat eliminări totale (producția de baterii, cu un buget de 150 milioane euro) și suspendări unilaterale ale contractelor (hidrogen verde și producția de panouri fotovoltaice).
C7 (Transformare digitală) este cea mai detaliată dintre componentele studiate, incluzând 20 inițiative separate, supervizate de instituții variate: MEDAT, MS, MJ, MMFTSS, MAI, ANFP, ANAP, MIPE. Implementarea totală rămâne limitată, situându-se sub 22% din buget, având un model repetitiv: proiectele de amploare și strategice – cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică – sunt finanțate la un nivel mult mai mic decât proiectele de dimensiune redusă.
În rezumat, contribuția benefică a PNRR se reflectă prin construirea a 257 km de autostradă, o investiție semnificativă într-un sector în care sprijinul exclusiv național este greu de susținut, și prin modernizarea a aproximativ 220 km de cale ferată, facilitând apariția unei opțiuni eficiente pentru transportul rutier de pasageri și mărfuri.
PNRR a fost analizat de IMM România, iar principalele lacune identificate includ: renunțarea la componenta dedicată producției de baterii, ceea ce restrânge posibilitatea de a consolida capacitățile naționale de stocare a energiei; eliminarea componentei ce se referă la producția de panouri fotovoltaice, reducând șansa de a crea un lanț valoric național în sectorul energiei regenerabile; scăderea obiectivului inițial de 429 km la 257 km pentru autostrăzi; și diminuarea scopului de la aproximativ 328 km la 220 km pentru rețelele feroviare.
În ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor, efectul concret asupra întreprinderilor mici și mijlocii a fost mai puțin semnificativ, deoarece investițiile au fost în mare parte alocate proiectelor de digitalizare din sectorul public.
Confederaţia patronală susține că, în faza de dezvoltare, PNRR a impus restricții privind consultarea și implicarea efectivă a partenerilor sociali, iar propunerile formulate de IMM România nu au fost integrate în versiunea finală a Planului.
IMM România a sugerat alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, însă în versiunea finală a PNRR, mediul de afaceri a beneficiat de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
IMM România a sugerat oferirea unor vouchere în valoare de 5.000 euro pentru 100.000 de întreprinderi mici și mijlocii, însă inițiativa nu a fost adoptată așa cum a fost propusă.
Ca măsuri de sprijin pentru antreprenoriat şi inovare au fost propuse programe precum: „Romania Tech Nation”, pentru susţinerea a 20.000 de start-up-uri digitale şi programul EQUITY pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor şi scale-up-urilor.
Implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, care oferă granturi cu valori între 20.000 și 100.000 de euro, s-a dovedit a fi dificilă, potrivit IMM România.
Acest fragment de cod JavaScript utilizează googletag.cmd.push pentru a executa funcția care afișează bannerul publicitar cu identificatorul div-gpt-ad-1534428473535-0.
COMENTARII / 0