Jordan Bardella: Cum calmează frica Europei de extrema dreaptă franceză

Jordan Bardella, cel care conduce partidul francez Rassemblement National (RN) și care pare să aibă cele mai mari șanse să devină următorul președinte al Franței, după Emmanuel Macron, a participat recent la un interviu cu o sursă destul de neobișnuită. În urmă cu o săptămână, el a discutat cu publicația germană Frankfurter Allgemeine, care este considerată un ziar de centru, la doar câteva săptămâni după ce afirmase că intenționează să reducă influența prea puternică a Germaniei în cadrul Uniunii Europene, după cum relatează analistul François Valentin într-o analiză publicată pe Unherd.com.

În ciuda așteptărilor, Jordan Bardella adoptă un ton împrejurător în interviu, declarând că

„relațiile franco-germane constituie fundamentul Europei”

Citește șiUE nu mai poate nega declinul lui Friedrich Merz. Cum arată cel mai pesimist scenariu pentru Bruxelles (Politico)

.
El prezintă multiple oportunități de colaborare cu cancelarul german Friedrich Merz, printre care se numără limitarea birocrației, crearea unei „Europe competitive”, gestionarea imigrației și dezbaterea politică pe tema Pactului Verde.
Această strategie de apropiere de Germania reflectă o moderație mai largă a partidului RN.
Acesta a abandonat orice referire la un „Frexit”, conștient că o astfel de idee ar putea ingrozi atât alegătorii, cât și elitele economice franceze pe care Bardella le-a câștigat în ultimii ani.

O transformare profundă are loc de când Marine Le Pen a preluat frâiele conducerii, înlocuind astfel figura paternă Jean-Marie, a cărui atitudine explicit antisemită a afectat grav reputația formațiunii.
Odată cu această schimbare, a fost inițiat un proces de consolidare instituțională a RN, care a cunoscut o expansiune semnificativă, trecând de la un număr redus de reprezentanți în timpul primului mandat al președintelui Macron, la un total de 143 în anul 2024.
În ciuda faptului că parlamentarii afiliați Le Pen au provocat căderea mai multor guverne conduse de Macron, ei au demonstrat abilitatea de a se adapta în cadrul parlamentar, acordându-și sprijin pentru diverse proiecte legislative și moțiuni inițiate atât de reprezentanții stângii, cât și ai centrului, evitând astfel abordările politice radicale de tip agitprop.

Jordan Bardella are acum obiectivul de a estompa profilul ideologic al formațiunii sale politice, pe măsură ce aceasta se apropie de exercitarea puterii efective.
Chiar și problematica imigrației a fost recent considerată de partid drept „cea de-a treia urgență” pe ordinea de zi, într-o strategie de campanie pentru anul 2024 care a focusat în principal dezbaterile legate de costul vieții.
În trecut, el a militat pentru reinstaurarea vârstei de pensionare la 60 de ani în Franța, însă în prezent se arată dispus să mențină o poziție ambiguă pe această temă, în scopul de a nu perturba prea mult diversele circumscripții electorale.

Ce ar putea deranja în continuare establishmentul centrist?
O declarație privind abandonarea structurii de conducere integrate a NATO, din care Franța a făcut exit în timpul mandatului lui Charles de Gaulle și la care a revenit doar în 2009.
O altă posibilitate o reprezintă promisiunea unui referendum care să prevadă un regim preferențial național pentru cetățenii francezi în materie de beneficii sociale.
O astfel de măsură ar putea declanșa, probabil, un conflict cu UE, însă rămâne încă departe de o ieșire din UE sau de abandonarea monedei euro.

În cadrul parteneriatelor politice globale, RN traversează o perioadă de transformare, Jordan Bardella fiind protagoniștii acestei schimbări prin decuplarea de alți lideri naționaliști.
Critica sa se îndreaptă și împotriva lui Donald Trump, fiind exprimată și împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru negocierea unui acord comercial cu Statele Unite, pe care Bardella îl caracterizează drept un „gest de supunere”.

– un act de subjugare

după cum el însuși declară.
În plus, Bardella a reafirmat susținerea pentru „compromisurile asumate de Franța pe frontul estic al Alianței Nord-Atlantice” în fața unei posibile amenințări din partea lui Vladimir Putin.

În domeniul relațiilor bilaterale franco-germane, Jordan Bardella a trasat o linie de demarcație evidentă față de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), considerând opiniile acestuia drept „inconciliabile cu valorile noastre fundamentale”. Elitele politice din Germania sunt preocupate să descopere căi de cooperare cu un posibil guvern naționalist de dreapta în Franța. Potrivit declarațiilor lui Merz, luna trecută, orice președinte al Franței ar fi „partenerul meu, oricare i-ar fi numele”.

Merz a declarat luna trecută că orice președinte francez ar fi „prietenul său, indiferent de numele său”

a confirmat și sursa diplomatică. De asemenea, Ambasada Germaniei a recunoscut o întrevedere cu Bardella la începutul acestui an, marcând prima ocazie în care reprezentanții diplomatici germani au avut discuții oficiale cu cei ai partidului Rassemblement National (RN). În acest context, strategia Germaniei de a reduce impactul unei posibile președinții a lui Bardella pare să coincidă cu obiectivul liderului RN de a dobândi legitimitate la nivel național.

Marine Le Pen fiind împiedicată să participe la alegerile prezidențiale din cauza unei anchete privind deturnarea de fonduri – verdictul final urmând să fie pronunțat pe 7 iulie –, se anticipează că Bardella va persevera în eforturile sale de a câștiga sprijin pe continent. În paralel, se estimează că establishment-ul politic european va fi, într-o oarecare măsură, necesitat să reacționeze la această schimbare.